Este-un câmpuț lung și lat
Colindă-m, dalba colindă
De oițe-nconjurat.
La oițe cine șede?
Tot Ionu - sân' Ionu
Cu brâu roșu-ntințelat,
Cu fluier inferecat
Și pe-atâta de-sflorat,
Cu baltag încolțurat
Și suman îmbăierat.
Când cu fluieru i-i zace
Turma tata i să strânge,
Când cu fluierașu tace
Tata turma i se-ntoarce.
Colindița nu-i mai multă,
Să trăia cine-o ascultă.
Colinduța-i atâta,
Cine-ascultă să trăia.