Nu pot să scriu cu mâna stângă,
Dar dreapta o-ndrăgește fără margini,
Cum inima și țara, bat tot pe stânga,
Iubirea mea de oameni se adâncește-n pagini!
Poezie de Constantin Obadă despre inimăArcate-n visuri genuine.
Trec punți oceanice-n suspine,
Sub cerul lor vuiesc mioape,
Iubiri în șuiere de șarpe.
Zădărnicia unor valuri,
Idile triste cată maluri,
O..., Doamne cum e cu putință,
Unde-i frumoasa lor credință?
Le...
Poezie de Constantin Obadă despre inimăSărmanul om căzu în drum,
Cu inima beteagă,
Decesul lui venea acum,
După o viață-ntreagă.
Și poate că ar fi trecut,
Convulsia din urmă,
Dar lumea-n jurui a țesut,
Un cerc, care te curmă.
Zadarnic medicii strigau,
Să-i facă...
Poezie de Constantin Obadă despre inimăAcolo-n inima pădurii,
Din visul veșnic omenesc,
Mai caut tainele naturii,
În stihuri ce întrezăresc.
Poezie de Constantin Obadă despre inimăPlaneta noastră-i mamă bună,
Pe toți, la sânu-i ne adună,
Dar noi, cu coifuri de aramă,
O tot jignim, nu ținem seamă.
Dar ea sărmana, iubitoare,
Ca toate mamele sub soare,
Se lasă-mpunsă prin picioare,
Mai uită cum ne trecem vremea....
Poezie de Constantin Obadă despre inimăDin cerul despicat de stele,
Luceferi picură senin,
Și leagă nopților inele,
De șirul nopților ce vin.
Din traiul despicat cu trude,
Isteții revorbesc senin,
Când leagă cu inele rude,
De șirul celor care vin.
De-aceia viața e...
Poezie de Constantin Obadă despre inimăSărmanul om căzu în drum,
Cu inima beteagă,
Decesul survenea acum,
După o viață-ntreagă.
Dar poate că ar fi răzbit,
Și poate încă mai trăia,
Concluzia din urmă,
Dar toți în jurui i s-au pus,
Un cerc care sugrumă.
Poezie de Constantin Obadă despre inimăTe iubesc, ca florile de cireș,
când își leagănă petalele în mâine,
iubirile eterne.
Te iubesc cu imnuri soarele,
căci în oscilația ogorului meu,
tu ești pentru mine, soare, apă și aer!
Tu ești cântul meu suprem care,
mă învață să...
Poezie de Constantin Obadă despre inimă
