Poezii de Constantin Obadă despre Monotonie

5 poezii de Constantin Obadă despre monotonie

Constantin Obadă Poet și actor român

Când plouă lung!

Caiet Nr. 8 - Poezii 1971

Când plouă lung și monoton,
Din cerul toamnelor târzii,
La geamul care dă-n balcon,
Roiesc duioase poezii!

Una aleargă spre păduri,
S-aducă suflul primăverii,
Alta tocmește din securi,
O lună nouă-n arca serii!

În toate e un...

09 nov 1973
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre monotonie

Când dorul! (IV)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dor abia vândut visării
Visam să fiu un simplu om,
Simțeam cum valurile mării,
Îmi scaldă frunzele din pom,
Vibrând în mine dulci avânturi,
Treceam prin lume simplu om.

Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre monotonie

Când dorul! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dorul gând m-a dat visării,
Eram pe drumul de-a fi om,
Din toate valurile mării,
Ce scaldă frunzele din pom,
Strângeeam în mine doar avânturi,
Spre cele-ntrezărite cânturi.

Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre monotonie

Când dorul! (III)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Când dorul tolănit visării,
Visa pe drumuri simplu om,
Din toate valurile mării,
Cu toate frunzele din pom,
Vibram suave dulci avânturi,
Întrezărite-abia în cânturi.

Când dorul gând, m-a dat iubirii,
Eram pe drumul fericit,
Din...

1969-05
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre monotonie

Când plouă!

Caiet - Constantin Obadă - 1970

Când plouă lung și monoton,
În toamne triste și târzii,
Din strălucitul meu balcon,
Roiesc un șir de poezii.

1970-08
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre monotonie