Din cerul toamnelor târzii,
La geamul care dă-n balcon,
Roiesc duioase poezii!
Una aleargă spre păduri,
S-aducă suflul primăverii,
Alta tocmește din securi,
O lună nouă-n arca serii!
În toate e un colț de țară,
Și-n toate suflul tinereții,
Aprinde luminoasa vară,
Chiar unde-i iarnă-n pragul vieții!