Poezii de George Bacovia despre Oameni

George Bacovia Poet simbolic roman

Altfel

Omul începuse să vorbească singur...
Şi totul se mişca în umbre trecătoare
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.

Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Şi-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt,...

Poezie de George Bacovia despre oameni

Belşug

Culori şi fum de toamnă, plâns de poet,
Apa e rece, frunzele plouă -
Vorbeşte încet, păşeşte încet,
Că totul cade cu o jale nouă.

Vinul, şi mierea, şi grâul tot
Le-au strâns, pe grabă, cine-a putut...
Tuse, şi plânset visele scot,...

Poezie de George Bacovia despre oameni