Când amintirile...
Poezie de Mihai Eminescu despre Amintire, Vreme, Inimă, Credință, Uitare, Trecut, Lună, Noapte, Ochi, Dor
votează acum
adaugă un comentariu
Când amintirile...
Când amintirile-n trecutÎncearca sa ma cheme,
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.
Deasupra casei tale ies
Si azi aceleasi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduiosarii mele.
Si peste arbori rasfirati
Rasare blânda luna,
Ce ne gasea îmbratisati
Soptindu-ne-mpreuna.
A noastre inimi îsi jurau
Credinta pe toti vecii,
Când pe carari se scuturau
De floare liliecii.
Putut-au oare-atâta dor
În noapte sa se stinga,
Când valuri de isvor
N-au încetat sa plânga,
Cum luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-si
Când ochii tai, tot înca mari,
Se uita dulci si galesi?
Poezie de Mihai Eminescu despre amintire, vreme, inimă, credință, uitare, trecut, lună, noapte, ochi, dor.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=