Când, cuprins de vâlvătaie,
Furtunos, cum urlă marea,
Urlu, strigăt de bătaie.
Cine știe, să-mi descrie,
Ochii stinselor abise,
Versul ars, de poezie,
Setea dorului, de vise ?
Cine știe, să mângâie,
Truda zbaterii eterne,
Doamne..., multă păpădie,
Pe lumină, se așterne !