Să scriu..., de noaptea unor stele,
Ce cad, în visurile mele?
Să scriu..., de trecătoare zile,
Eterne-n gânduri de copile?
Acestea toate, le-au scris, toți,
De la bunici, pân' la nepoți!
Să scriu..., că viața, mi-a fost fadă,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareSe rupe cornul lunii de gânduri fulgerate,
Mor visele iubirii și patime curate,
Acuma caut cuiburi de vis în galaxie,
Să împletesc speranțe un an sau poate-o mie!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareBunicii mei s-au dus demult,
Doar în gândire-i mai ascult,
Și-i văd ades atât de clar,
De parc-aș fi cu dânșii iar!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetarePe străzi, am înțeles mai bine,
Mașini cum trec în zorul lor,
Că duc, în lumea care vine,
Un vast pustiu, nimicitor!
Și simt natura cum robește,
Gândirea veacului isteț,
Cum din lumină se umbrește,
Să-nceap-al evilor îngheț!...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareLas ferestrele, deschise,
Către viață, către vise,
Luminișuri de pădure,
Gândurile prind conture,
Anii, câți au mai rămas,
Stau, în minte, la taifas,
Și cu glasuri de aramă,
Pe cei duși, parcă îi cheamă.
În tăcerile de sară,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareTu, gândire omenească,
Ești, grădina mea cu flori,
Vreau altoiuri noi, să-ți crească,
Din seninuri, fără nori.
Printre miile de ronduri,
Sclipitoare, ard, și stele,
Lumineze drum, în gânduri,
Cea mai pură, dintre ele!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareSar, din gânduri sclipitoare,
Versuri noi, rime sprințare,
Eu, le prind și fac anume,
Să vibreze-n om și-n lume!
Versul, sună din aripe,
Oglindind din viață, clipe,
Luminează vremi, din ape,
De-ntuneric, să le scape!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareLas ferestrele, deschise,
Către viață, către vise,
Luminișuri, de pădure,
Gândurile, prind conture.
Anii, câți au mai rămas,
Stau, în minte, la taifas,
Și cu glasuri de aramă,
Pe cei duși, nu mi-i mai cheamă.
În tăcerile de...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareTu, gândire omenească,
Ești, grădina mea cu flori,
Vreau altoiuri noi, să-ți crească,
Din seninuri, fără nori.
Printre miile de ronduri,
Sclipitoare, ard, și stele,
Lumineze drum, în gânduri,
Cea mai pură, dintre ele!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareCa stele polare,
Ca săbii în soare,
Gânduri, sclipesc.
Ca valuri în mare,
Ca mări, de ogoare,
Brațe foșnesc.
Ca floare, din floare,
Ca vremi, noitoare,
Inimi, iubesc.
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareStă caietul, nou, pe masă,
Cu rochițe, albe-n dungi,
Tocul, harnic, hâtru coasă,
Broderii, cu șnururi lungi.
El, sărmanul, de când lumea,
Multe gânduri, a mai scris,
Și..., s-a dat mereu, cu vremea,
Fie, rea ori..., fie vis....
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareMii de versuri, bat aripe,
Ca să prindă vieții, clipe!
Eu..., le scapăr vremi, din ape,
De-ntuneric..., să le scape!
Sar..., din gânduri, sclipitoare,
Versuri..., pline de candoare,
Eu..., le prind sensul, anume,
Să vibreze-n...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareNu de multă vreme, încoace,
Unii... „ ce-au ” cu ținte-n straie,
Joacă bărbi, s-admire... „ moace ”,
Filosofi, cu gânduri paie.
Mintea lor..., o fantezie,
Gusturi, aburi de cognac,
Gălăgioși..., o berărie,
Harnici..., à la......
Poezie de Constantin Obadă despre cugetarePe voi..., surate stele,
V-am iertat..., ce să fac,
Așa-i românul,
Mai uită..., mai lasă...
De! O-ți fi avut și voi,
Imponderabilitățile voastre...
Mă rog..., concepții de astre.
Dar..., ascultați...
Cel mult, într-un mileniu,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareGândul omului,
uimitoarea lui...,
putere,
a silit mașina,
să-l asculte
și să scrie,
ca dela sine,
unul...,
din cele mai îndrăznețe...,
gânduri!
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareDe când eram școlar,
am prins a stihui...,
gânduri,
Dar, niciodată,
n-am scris,
gândul pur.
Când îl citeam,
în ritmul slovelor,
părea..., un străin,
palid și rece,
frate..., vitreg,
gândului pur.
Dar...,
oameni...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareSunt..., o rază de lumină,
Spiralată, către mâine.
Sunt..., un vis de gospodină,
Ce coace din alge, pâine.
Sunt..., un fluviu, care taie,
Veacul, marilor ogoare,
Norul, care varsă ploaie,
Spicul holdei, sporitoare.
Sunt...,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareAfară-i zloată, urlet, frig,
Stau lângă sobă, dogorit de vise,
Motanul, sforăie covrig,
Iar eu, regret grădinile ucise.
O cugetare, râde-n prag,
Treci timp ursuz, să vie primăvara,
O clipă, văd, tot Maiul drag,
Și biruind urâtul,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareCând..., tulbură, gândirea,
Tu..., vii lumină clară,
Când scpără, iubirea,
Tu..., arzi cu mine-n pară,
Când..., gândurile bune,
Cu sârg, mi se-ncunună,
Te simt în mine, mare,
Cum râul meu adună.
Când..., valuri, bat furtună,...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetareNor, albind albastrul zării,
Lira mea, încet străbate,
Chiar de ești luceafăr mării,
Nu-i bine, în singurătate.
Valuri, oricât sunt de valuri,
Nu-s decât, furtuni pe gânduri,
Chiar când, leneșe bat maluri,
Legături au, în...
Poezie de Constantin Obadă despre cugetare
