am prins a stihui...,
gânduri,
Dar, niciodată,
n-am scris,
gândul pur.
Când îl citeam,
în ritmul slovelor,
părea..., un străin,
palid și rece,
frate..., vitreg,
gândului pur.
Dar...,
oameni buni,
acum,
noul Adam,
omul din Bradford,
uimitorul lui gând,
a scris cuvântul:
„ Cibernetică ”.
Oameni..., cântați,
Cântați, Omul,
Laudă aduceți- i.
Poeților..., vă doresc,
viață lungă.
Cândva...,
omul din Bradford,
va fi mort.
Dar..., gândul lui,
va scrie mereu,
adevărul pur,
în vaste, poeme,
cât lumea !