Cosmopoemă!
Poezie de Constantin Obadă despre Poezie, Tinerețe, Inimă, Poeți, Dor, Vin, Viață, Lumină
votează acum
adaugă un comentariu
Cosmopoemă!
Cu o cosmică alură,Înclin zeilor galactici,
O săgeată de lumină,
Cu un arc din polul arctic.
Multe inimi cântă grave,
Cu o rară măiestrie,
Eu, încerc, niscai octave,
Cu o pană sidefie.
Mulți mai sunt care prind fluturi,
Dau cu praf în poezie,
Cei bărboși o-ngroapă-n luturi,
Ca pe-o veche erezie.
Plânge tânăra crăiță,
Pe o rouă argintie,
Că nu sare vreo peniță,
Frumuseți mai noi să scrie.
Dorul, pasăre măiastră,
Iscodește căi lactee,
Să aducă vreo albastră,
Rază vieții ce scânteie.
Stau în colț ce pare static,
Bumerang nemărginirii,
Cu poemul enigmatic,
Vin grăbit pe unda știrii.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Constantin Obadă - Poet necunoscut
Data scrierii: 1967
Poezie de Constantin Obadă despre poezie, tinerețe, inimă, poeți, dor, vin, viață, lumină.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=