Poezii de Constantin Obadă despre Dor

193 poezii de Constantin Obadă despre dor

Constantin Obadă Poet și actor român

Zâna albă !

Caiet - Constantin Delaozana

S-a ivit în poarta zării,
Zâna albă, călătoare,
Și-a făcut, să dau uitării,
Vara zilelor cu soare.

Grațioasă, în ogradă,
Numai voaluri de mireasă,
Din hermin-a pus broboadă,
Și la garduri și la casă.

Pe grădina vlăguită,
A...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Dorul meu !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Dorul meu, s-a prins visării,
Când era, abia de-o șchioapă,
Cum se prinde, valul mării,
De stihiile de apă.
Dorul meu, s-a prins visării,
Cumpănind, harfa cântării,

Dorul meu, s-a prins iubirii,
Când, o tainică chemare,
I-a...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Cât vei mai umbri...?

Caiet - Constantin Delaozana

Vine iarna, timpurie,
Cu eterna-i cărunție.
Unde ești, copilărie?
Dor de viață, bucurie?
Unde ești tu, bărbăție?
Brațe, minte, poeezie?
S-au pierdut, în cele viduri,
Ca și fețele, în riduri.
Anii tineri, în bătrâni,
Zboară șir,...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Lacul ! (I)

Caiet - Constantin Delaozana

Inimile noastre,
curg,
râuri, de dragoste,
în,
fluviul sonor,
de fapte și viață.

Ele, sunt pulsul,
și dau,
strălucire nouă,
țării.

Înspumate valuri,
de soare,
râvnă și dor,
ele urcă,
ultimul versant.

Acolo,...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Lacul ! (II)

Caiet - Constantin Delaozana

Curg,
inimile noastre,
râuri,
de dragoste,
în,
fluviu sonor!

Valuri,
înspumate,
de viață,
soare,
râvnă,
și dor,
ele,
escaladează,
ultimul versant.

Acolo,
da,
numai,
acolo,
sus,
e lacul,
sclipitor,...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Zâna albă !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

S-a ivit, în poarte zării,
Zâna albă, călătoare,
Și-a făcut, să dau uitării,
Vara, zilelor cu soare.

Grațioasă, în ogradă,
Numai voaluri de mireasă,
Din hermin-a pus broboadă,
Și la garduri și la casă.

Pe grădina vlăguită,...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Lacul !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Curg,
inimile noastre,
râuri,
de dragoste,
în,
fluviu sonor!

Valuri,
înspumate,
de viață,
soare,
râvnă,
și dor,
ele,
escaladează,
ultimul versant.

Acolo,
da,
numai,
acolo,
sus,
e lacul,
sclipitor,...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Sună..., suflet !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Sună, suflet de lumină,
Orga ta, de cântece și dor,
Sună, cât mai sună plină,
Lira ta, rapsod nemuritor.

Cântă, vremile cu soare,
Apele, în ritm de simfonii,
Omului, fii înălțare,
Gând isteț, și zbor, spre galaxii.

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Miracol românesc !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Mă culc..., în iarba visurilor clare,
Păstor, român, cu datină străbună,
Dar, strâng în pumn, nemărginiri stelare,
Esențe noi, de soare și de lună.

Mă culc..., în iarba visurilor clare,
Rapsod fecund, cu dor, de revelații,
Dar, îmi...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Dorul !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Ctitor, dragostei eterne,
Domn, al tainicei vrăjiri,
Dorul tânăr, noaptea cerne,
Har divin, peste iubiri.

O vulcanică pornire,
Strânge, duioșii de fată,
Ea, cuprinsă de iubire,
Frumusețile-și arată.

Veșnic, inima, duioasă,...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

E contemporan !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Cine smulge cu râvnă, ale naturii taine,
Cine duce pe umeri, drumul de mâine,
Cine cată stele, în spațiul galactic,
Cine trece aburind, cerul antarctic,
Cine slăvește pacea, și cânturile,
Cine crește cu artă, avânturile,
Cine iscă din...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Cândva...

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Cândva...,
de la sine,
rotiri stelare,
s-au aprins,
cercuri,
străluminând,
tăceri,
și
nemărginite,
veșnicii.

Cândva...,
de la sine,
planeta mea,
a ars,
cuptor încins,

Dar...,
rotunjind,
gerul galactic,
a...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

E toamnă !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

E toamnă tristă și în parc,
Ca ochii omului sărac,
Tremurătoare ramuri plâng,
Și-n coaja umedă se strâng.

Pe strat de frunze ruginiu,
Aleargă dorul vieții, viu,
Plouat, cu raze de amor,
El vede vremea..., fără nor.

E toamnă,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Iarna sură !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Iarna sură, sună parcă,
Zarea lumii, cât cuprinzi,
Tăinuite ape-n arcă,
Prind lucire, de oglinzi.

Noapte-n ele, clar, reflectă,
Cerul, plin de licurici.
Gerul, arde ca o sectă,
Capul unor venetici.

Aburi mulți, ies sub...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Floarea gheții !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Gerul, pișcă floarea gheții,
Cu luciri diamantine,
Cavalerii dimineții,
Vin timizi, din țări străine.

Ochi orbit, de cucuvaie,
Soarele, târziu s-arată,
La fereastra din odaie,
Plâng și flori și dor de fată.

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Farmec !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Bolta nopții, ciuruită,
Pe la margini, cu sticliri,
Mișcă luna, îndrăgită,
Cheamă dor, către iubiri.

Raza ei, cu aur leagă,
Flori tăcute, de mărgean,
Când, cu grație pribeagă,
Farmec, picură-n ocean.

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

File albe !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

File mici și file albe,
Voi, surate din caiete,
Mai dura-veți iară salbe,
viselor nemărginite?

Oare, știți voi, ce mistere,
Limpezimea mai ascunde?
Câte tăinuite sfere,
Cugetarea, va pătrunde?

Știți voi, oare, ce idee,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Amurg !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Tulburător, amurgul, lasă,
un stol de umbre, sclipitor,
O pace grea, misterioasă,
Ca dorul umbrei, de amor.

Tulburător, amurgul, lasă,
În valul veșnicei mișcări,
Aceiași dragoste, duioasă,
Tremurătoare, pe cărări.

Tulburător,...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Din casa inimii !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Din casa inimii, aud,
Trosnind, dureri uitate,
Ca vântul mărilor, în sud,
Talazuri înghețate.

În casa inimii, demult,
Iubirea mea, răsfață,
Speranța unui rustic cult,
Care-o mai ține-n viață.

Din casa inimii, ascult
Cum...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor

Adormi și tu..., poete !

Caiet Nr. 2 - Poezii 1968

Amurgul, lunecă ușor,
În umbra înserării,
Ca patimi, pline de amor,
În tainele visării.

În luciul mării cad, mereu,
Aceleași Căi Lactee,
Ca dorurile curcubeu,
În farmec de femeie.

Abia când sună, a târziu,
Când visele sunt...

1968
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre dor