Miracol românesc !
Poezie de Constantin Obadă despre Minune, Revelaţie, Sublim, Mamă, Zbor, Lună, Dor, Soare, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Miracol românesc !
Mă culc..., în iarba visurilor clare,Păstor, român, cu datină străbună,
Dar, strâng în pumn, nemărginiri stelare,
Esențe noi, de soare și de lună.
Mă culc..., în iarba visurilor clare,
Rapsod fecund, cu dor, de revelații,
Dar, îmi revăd, în prelungiri de zare,
Sublimul zbor, și cânt, spre constelații.
Mă culc..., în iarba visurilor clare,
Stegar al păcii-n grai, șoptit de mamă,
Dar, mă ridic..., nestăvilită mare,
Când, ursitoare..., rele furii cheamă.
Mă culc..., în iarba visurilor clare,
Centurion..., în Dacia străveche,
Dar..., isc mereu, din lunga frământare,
Miracol românesc..., fără pereche.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet Nr. 1 - Poezii 1967
Data scrierii: 1967
Poezie de Constantin Obadă despre minune, revelaţie, sublim, mamă, zbor, lună, dor, soare, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=