Dar toate-n veci...

Poezie de Constantin Obadă despre Liniște, Băutură, Univers, Noapte, Primăvară, Soare, Pământ, Vis, Stele, Lume

Dar toate-n veci...

Umbrit de soare, mă cobor,
Ades în valurile mele,
Acolo-i liniște, și-un nor,
Și soare blând și stele!
Și bat cu aripe de vis,
La porți ce cred că s-au închis,
Dar, ca în lume-o carapce,
Miraculoasă se desface!
Și iar, nevinovatul pui,
Se iscă-n zbaterile lui,
S-ajungă pân' la soare iară,
Sol, din eternă primăvară!
Astfel, în taină, Universul,
Se înfiripă, ca și versul,
Se arcuiește curcubeu,
Cu setea sufletului meu!
Și zi de zi, noapte de noapte,
El bea fântâni, cu ape-n șoapte,
Ca s-ogoaie-al lumii cânt,
Iubirii noastre pe pământ!
Dar, toate-n veci s-ar nărui,
Când nu le pot destăinui!
Caiet Nr. 8 - Poezii 1971
Data scrierii: 19 mai 1972
Poezie de Constantin Obadă despre liniște, băutură, univers, noapte, primăvară, soare, pământ, vis, stele, lume.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Rate this writing:
Generează un alt cod=  

Constantin Obadă (1925 - 1974) Poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.