Când arșițe ard fața și sufletul nădufuri,
Când nu adie-n vânturi nici frunze și nici stufuri,
Când de pe mări nu urcă spre-nălțimi o boare,
Și peste neam polul din sare iscă soare,
E-o stare ce iese din vechile tipare,
Căci tot ce-i...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletDe-oi muri prieteni nu cătați prin pagini,
Răsfățatu-mi suflet roind dulci imagini,
Ci-n devălmășia codrului vieții,
Unde curg torente unde-s șoimi poeții!
De-oi muri prieteni nu cătați cu sila,
Rudă că-s cu alții cum vă este mila,...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletDin sudori, și din tăciuni,
Brațe tari, iscă minuni,
Suflete, ca roua dimineții,
Ape limpezi, susură vieții!
Ca și lanțul carpatin,
Comori, Partidul are,
Izvorul lui ne e destin,
Noi, curgem fluvii, către mare!
Poezie de Constantin Obadă despre sufletDin sudori..., și din tăciuni,
Brațe tari, iscă minuni,
Suflete..., ca roua dimineții,
Ape limpezi, susură vieții!
Ca și lanțul carpatin,
Comori..., Partidul are,
Izvorul lui..., ne e destin,
Noi..., curgem fluvii, către mare!
Poezie de Constantin Obadă despre sufletSună, suflet de lumină,
Orga ta, de cântece și dor,
Sună, cât mai sună plină,
Lira ta, rapsod nemuritor.
Cântă, vremile cu soare,
Apele, în ritm de simfonii,
Omului, fii înălțare,
Gând isteț, și zbor, spre galaxii.
Poezie de Constantin Obadă despre sufletEu, voi muri..., poate chiar mâine,
În zori de zi, sau, înspre seară,
Dar..., las acelor, după mine,
Eterna dragoste..., de țară.
Eu, voi muri..., poate chiar mâine,
În spasme lungi, sau, într-o clipă,
Dar..., las durerea, care...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletEu port, în suflet, o fântână,
Dintr-o eternă primăvară,
Conturul ei umbros adună,
Strămoșii, la un sfat de țară.
Eu port, în suflet, o fântână,
Dintr-o freatică poveste,
Cu stihurile de la stână,
Și tril de buciume, pe creste....
Poezie de Constantin Obadă despre sufletMări de suflete-n furtună,
Nostalgii, de țări adună,
Mii de doruri înspumate,
Duc, corăbii fulgerate.
Din cupola de cerneală,
Nici o stea, în nici o cală,
Noaptea urlă, hăituită,
De o vreme iezuită.
În vâltoarea, fără...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletÎn dorul vremii, am săpat,
Să crească, floarea răzvrătirii,
Parfumul ei, înmiresmat,
Să lege suflete, iubirii.
Din mii de nopți, am strâns lumini,
Să leg, cu noi apoteoze,
Vieții, vise de grădini,
Iar morții, cântece, mai roze.
Poezie de Constantin Obadă despre sufletCând..., soare dogorește, în suflete necazuri,
Când..., nu adie vântul, nici puful unor iazuri,
Când..., din noianul mării, nu iscă-n zări, o boare,
Când..., toate, nu-s scăldate, decât de ploi de soare,
Atunci, se naște-o stare, ce sparge...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletUn suflet trist, de potârniche,
Răpusă, de un om nebun,
Mai bate încă, din aripe,
Când, toate, i se suprapun.
O clipă-n gestul lui nevolnic,
Când, o apucă radios,
Mai vede, puiul, nestatornic,
Zburdalnic și gălăgios.
Poezie de Constantin Obadă despre sufletEu..., nu-s decât un suflet,
Rătăcitor, prin stele,
O strajă, ce nu preget,
Din cale, vremii mele.
Eu..., nu-s decât un suflet,
O stingere-n văpaie,
Ce nu s-ar vrea, nici urlet,
Nici strigăt de bătaie.
Eu..., nu-s decât un...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletUnde stați, raze de lună?
În ce tainiți, v-ați ascuns?
Haideți iureș de furtună,
Negurei, de nepătruns.
Unde stați, raze de soare?
În ce nori, vă oglindiți?
Năvăliți, aprinse-n zare,
Zări de lumi, să limpeziți.
Unde stați,...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletSteaua norocului meu,
Stăruie-n necaz mereu,
Cine-o soarbe din fântâni,
Plânge luni și săptămâni,
Cine-o soarbe din priviri,
Nu s-apuce de iubiri,
Cine-o pune la condei,
Are parte de mișei,
Cine-o pune la actori,
Moare-n an de...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletDin suflete curg chihlimbare,
Sporind cu doruri vii natura,
Cum elixire din umbrare,
Setoase umplu-n gol măsura!
Din suflete fără conture,
Credinței zugrăvind altare,
Va crește poate-acea pădure,
Nuntind speranțelor cântare!
Poezie de Constantin Obadă despre sufletDestinde bolta om destoinic,
Cu albăstrimi din tulburări,
Și iscă-n tot ce-i nestatornic,
Esența marii cugetări!
Căci fulgerând catapeteasma,
Cu suflete de oamneni buni,
Tu picuri veacului agheazma,
Ce din iubire o aduni!
Poezie de Constantin Obadă despre sufletAtâtea gânduri stau să vie,
Din lumea încă ne-ntrupată,
De parcă marea tragedie,
N-am fi jucat-o niciodată!
Eu o ascult cum înfioară,
Aceiași sfântă desfătare,
Până lumina ei stelară,
Aprinde-n suflete alt soare!
Poezie de Constantin Obadă despre sufletTânăr urci vioi pe scara vieții,
Dezlegând gândirii noi șarade,
Suflet necuprins cum sunt poeții,
Iști din clipe veșnice balade!
Când te bat urgii mereu din urmă,
Decâderea urcă înălțării,
Rareori o patimă mai curmă,
Timpul tău...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletAdormit subtil de gânduri,
Văd o lume neștiută,
Pe când sufletul afară,
Pe o bancă de aseară,
Cu alt suflet care-l știe,
Logodindu-se în taină,
Sorb imensități tăcerii!
Miezul nopții cerne stele,
Peste creștete bălaie,
Până-n...
Poezie de Constantin Obadă despre sufletFrumoasă ești, domniță,
Ce mândră-n tonuri vii!
Mi-ai fi în veci dorință,
De-ai fi, cu ochii vii!
Eu plâng, vibrând simțirea,
Acelor mâini ce-au tras,
Nestinsa lor culoare,
Ce-n suflet, mi-au rămas!
Poezie de Constantin Obadă despre suflet
