Eu sunt un pom!
Poezie de Constantin Obadă despre Armonie, Ploaie, Atomi, Grădină, Tăcere, Cuvânt, Naștere, Toamnă, Poezie, Iubire
votează acum
adaugă un comentariu
Eu sunt un pom!
Eu nu-s un pom,Ce n-are loc sub soare,
Nici un sărman atom,
Lipsit de îndrumare.
Pe fața mea de crom,
Nu-i nici o armonie,
Par dezgolitul pom,
În toamna ce târzie.
Dar, în adânc de pom,
Ascund o armonie,
Ce seamănă în om,
O-ntreagă poezie.
Eu sunt un pom tăcut,
Bătut de vânt și ploi,
Din care s-a născut,
Iubire și cuvânt.
Eu sunt un soi de pom,
Adânc, ca o pădure,
În care, cine-i om,
Culege fragi și mure.
Raze clare de lumină,
Se nasc, din neguri clare,
Ca ciupercile-n grădini,
După ploi ce trec călare.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1972
Data scrierii: 31 oct 1972
Poezie de Constantin Obadă despre armonie, ploaie, atomi, grădină, tăcere, cuvânt, naștere, toamnă, poezie, iubire.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român
S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=
