Voi, surate din caiete,
Mai dura-veți iară salbe,
viselor nemărginite ?
Oare, știți voi, ce mistere,
Limpezimea mai ascunde ?
Câte tăinuite sfere,
Cugetarea, va pătrunde ?
Știți voi, oare, ce idee,
Nouă, doarme negândită ?
Poate, încă nu-i scânteie,
Va luci, nespovedită ?
Oricum, dorul, mă îmbie,
Cu o inimă de aur,
Vreau să fiu, în poezie,
Nici modest, nici geniu faur.
Vreau să fiu, dulce prisacă,
O iubire, cât un fluviu,
Cine-i Om, vreau să mă placă,
Cine nu, să-i par Vezuviu.