Fugară

Fugară

atâta vreme a fost să treacă
iubirea mea, veșnica mea
și te privesc, și te iubesc
și mă îmbăt de tine cum în prima clipă
și știu - când suntem departe
tu de mine, eu de tine, poate
sufletele noastre merg oriunde împreună
cum doi oameni fericiți împreună
cum doi nori visători
cum două zile sortite să fie
doar împreună lumină
atâta vreme cerne prin ferestre soare
cerne vers în dimineață de toamnă târzie
cerne zboruri și pași
și această-mbrățișare cum o poveste
prea iute spusă
pe-o margine de etern undeva
de-o clipă, nu, două
singurătate să nu știe...