Poezii de Mariana Fulger

14 poezii de Mariana Fulger

Mariana Fulger, Scriitor roman

Mariana Fulger
S-a născut pe 21 sep 1960.
Ţara de origine: România

Scris

și această dimineață
cu chipul tău drag pierdut în vis
pentru a fi găsit aici
deasupra ceștii cu cafea
poate cu noapte, cu lapte
iarna hoinărind fără tihnă printre blocuri
și sunetul unui tren care a plecat la opt fix
spre viață cu...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre scris, trenuri, eternitate, poezie, noroc, noapte, clipă, vis, viață

...1

tu, mână,
de ce te întorci mereu spre ce a plecat?
tu, inimă, cântătoareo,
de ce te strângi în tine
cum un tei singur?
tu, ploaie,
pentru cine atâtea lacrimi,
ce doruri duci?
tu, poezie,
de ce curgi ca o apă de pârâu înalt
când se...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre tristețe, infinit, suflet, singurătate, lacrimi, ploaie, apă, poezie, inimă, iubire

Să ne-adunăm mâinile cu umbrele

să adunăm timpul trecut
cu timpul ce vine
în mulțimi concentrice dense
tot mai dense
să nu se îndepărteze, să ne urmeze
să fim clipa cea mai bună
pentru zarea de lumină care vine
să ne-adunăm mâinile cu umbrele
să fim pace, bucurie
inimă...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre timp, infinit, bucurie, trecut, pace, clipă, inimă, iubire, lumină

A venit

a venit un nor de noapte
ramurile arborilor să cureţe toate
de a fost, de n-a fost să fie
a venit un când, un cânt
de mai vis, de mai cuvânt
cum un val de corzi albe
inima teilor şi inima aleilor
şi inima numerelor caselor
şi a ceasurilor...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre poezie, inimă, râs, cuvânt, tristețe, timp, noapte, spirit, suflet, vis

Ei spun

ei spun că nu mai eşti, mamă,
şi se duc şi vin
şi se duc şi vin în viaţa lor
şi clipe trec şi vin de-a rostogolul
ori lin, mai lin
eu deschid paginile inimii
şi paginile ochilor
şi paginile mâinilor
şi paginile sufletului
şi paginile...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre mamă, strămoși, eternitate, vin, bucurie, lașitate, scris, uitare, timp, viață

Îţi aminteşti?

Mă ridicai în braţe şi spuneai… câte-mi spuneai pierduţi sub cerul clar de vară… nu trebuiau cuvinte – vorbeau sufletul, ochii, sărutul speriat cum stropii ploii să nu rănească braţele tremurând de dor treceau clipele… sub cerul toamnei aveai pe...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre amintire, sfârșit, clipă, povești, cer, povară, aer, singurătate, copii, soare

Se întâmplă…

Se întâmplă să cazi în propria-ţi genune avântându-te într-un cer prea albastru şi toate păpădiile acelea de stele se desfac şi alunecă înaintea ta şi în urmă închizând afară o lume în care ai fi avut dreptul să exişti doar mergând trăgând după...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre viață, râs, nebunie, stele, somn, fericire, sânge, copii, cer, lună

Un om privea

Un om privea alt om cum un cer privește alt cer cum o stea altă stea cum o piatră altă piatră cum un lup alt lup cum un greiere alt greiere cum o clipă altă clipă cum eternul alt etern cum preagraba altă preagrabă cum o stradă spre zori altă...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre oameni, copii, simplitate, pietre, stele, primăvară, poezie, clipă, inimă, cer

El a venit ca o părere

cu ochii mari și zâmbet întrebător
mă știi tu, oare? mă știi tu, oare?
întrebător mereu și
plin de-o fericire
care se voia găsită
numai de mine, numai cu el
veșnică iubire
a rămas să-mi fie
ei au venit apoi în viața noastră
cu veșnică...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre iubire, zâmbet, fericire, copii, poezie, ochi, viață

Tot

ce ţii la piept – m-au întrebat
văzând braţul stâng cum strâng lângă inimă
aş fi putut spune lumea, clipele toate
n-ar fi fost mult, nu n-ar fi fost
am tăcut şi zâmbind ca un copil fericit
am mers mai departe
alături cu umbra ta

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre iubire, clipă, fericire, tăcere, copii, inimă, umbră, lume

Să privim

să privim un strop de soare
printr-o petală de floare
printr-un bob rotund de rouă
să privim luna cea nouă
și cum gâzele, o clipă
să ne lăsăm pe-o aripă
peste zare, peste mare
cum irișii de pe baltă
să privim bolta înaltă
vis cu vis, cu...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre poezie, infinit, stele, vis, noapte, clipă, lună, soare

..2

strigă vântul pe afară
cine a uitat visurile, cine
se țin de mânecile mele
ca niște mâți, ca niște țânci
nu răspunde nimeni
e totul iarnă și atâta alb ninge încă
pe masă, dincolo de fereastra luminată ca un vis
un pix și un ceas scriu...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre poezie, timp, uitare, suflet, poeți, vis

Să ne-mbătăm cu-această dimineață

să ne-mbătăm cu-această dimineață
până când ne vor crăpa tălpile inimii
și tălpile sufletului de-atâta rouă
până când ziua nu se va fi ascuns în ea
iar soarele nu se va grăbi spre un alt răsărit
poezie fii-mi tu și zare, și cer, și infinit...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre morală, suflet, infinit, copii, poezie, cer, soare, speranță, zi, oameni

Eu te-am văzut într-o tăcere

tu ai văzut tăcerea
și ai spus alung-o
lasă-mă să ajung
tăcerea din visul acela
s-a spart în dimineața de ziua mamei
cu glasul ei de mamă și inima ei de mamă
a spus să ai drum bun
după câteva stații, autobuzul s-a oprit
n-a mai vrut să...

Mariana FulgerPoezie de Mariana Fulger despre eternitate, tăcere, mamă, zi de naștere, zi, inimă, vis, viață