În cimitir (La înmormântarea iubitului meu tată)

Poezie de Constantin Obadă despre Amar, Liniște, Flori, Destin, Apă, Dor, Poezie

În cimitir (La înmormântarea iubitului meu tată)

Curbatul drum urcă la deal,
Spre liniștea eternă,
Ca apa clară într-un val,
Ca vântul în lucernă!

Pe margini plopii parcă plâng,
O jale abisală,
Și mii de păsărele-n crâng,
Scot triluri cu sfială!

Un dor de mine s-a desprins,
Din struni care vibrează,
Pe când îl văd cum stă întins,
Știu cine îl urmează!

Amarul stăruie acum,
Albind duioase chipuri,
Și-n toate florile din drum,
Cad în coroli nisipuri!

Cum triste clipe curg în vad,
Pe când îl trec cu mine,
Speranțelor naive cad,
Din cântece divine!

Dar Doamne, încă un pahar,
De soarta-mi mai oferă,
Tu dă-mi miraculosul har,
Să-l beau în altă eră!
Caiet Nr. 4 - Poezii 1970
Poezie de Constantin Obadă despre amar, liniște, flori, destin, apă, dor, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Rate this writing:
Generează un alt cod=  

Constantin Obadă (1925 - 1974) Poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.