Lui Alexandru Macedonski, care l-a denigrat mizerabil pe divinul Eminescu

Lui Alexandru Macedonski, care l-a denigrat mizerabil pe divinul Eminescu

(pamflet)

Ăst grécotei românizat,
Cu bunul-simţ fiind certat,
Doar piele, os şi-un pic de zgârci,
Cu gâtul lung, de cocostârci,

Cu-nfăţişare de frizer,
Un om lipsit de caracter,
Un pic miop, ochelarist
Şi foarte, foarte narcisist,

Cu-obrazul gros, neruşinat,
Pe mari poeţi i-a denigrat:
Pe veselul Alecsandri,
Pe Eminescu şi mai şi.

Ca anonim, om laş, şiret,
El l-a numit "pretins poet"
Şi, ori drogat, ori beat, cheaun,
A scris că e "năuc", "nebun".

Om mediocru, fariseul
Cu greu a terminat liceul,
Cu note mici, catastrofale,
Chiar corigent la naturale,

Iar la română,-al lui căpşor
A obţinut doar binişor;
Tot binişor şi la latină,
Religie, desen, elină.

Om de nimic, pretins boier,
Puşcăriaş, cu cazier,
Cu tatăl educat la ruşi
(Ajuns apoi printre sus-puşi),

El a "uitat" că-al lui bunic,
Cu eteriştii bun amic,
Pe Domnul Tudor l-au trădat
Şi-apoi l-au şi asasinat.

Dar Macedonski, ticălos,
N-a fost doar laş, invidios,
Doar plin de sine, îngâmfat,
Un ţărănoi înnobilat,

N-a fost doar neam de trădători,
Un mare trăgător de sfori,
N-a fost doar mare dobitoc,
Ci toate astea la un loc.