Rostogoliri în spații,
Eu, visător, pe-al lumii lac,
Par, îndrăgit..., de Grații!
În nopți, se trece strălucind,
A verilor vecie,
Lăsând, doar un sfios colind,
Nădejdii-n drumeție!
Dar, cum visez și rătăcesc,
Prin vaste labirinte,
Din mine, simt cum se topesc,
Preludii-n oseminte!