ROMANŢĂ DE TOAMNĂ

ROMANŢĂ DE TOAMNĂ

Sus, pe deal, în marea vie,
Frunzele au ruginit,
Jos, la cramă,-i veselie,
Căci e vremea de iubit.

Cântă unii din cimpoaie,
Sfârâie-n grătar pastrama,
Vinul curge în şuvoaie,
De cheflii e plină crama.

Iarna poate-acum să vină,
Cu zăpadă peste toate,
Căci cămara este plină
Şi-avem vinuri minunate.