Și Biafra plânge...

Poezie de Constantin Obadă despre Rușine, Foame, Viitor, Bucurie, Sânge, Credință, Copii, Omenie, Pace, Soare

Și Biafra plânge...

Mor copii pe drumuri și Biafra plânge,
Mor visând la pâine, înecați în sânge,
Foamea din orbite, crește globii mari,
Prin stomacuri urlă hoarde de tătari.

Surdă omenire, care miști rachete,
Cum lași tu să moară un popor sub soare?
Numai ce rămâne de la mari banchete,
Pot s-aducă acolo multă alinare.

Ce-i dacă sunt negri, nu-s și ei tot lume?
Plină d-energie, de-o credință nouă?
Poate viitorul li-i sortit anume,
În Sahara vieții să aducă rouă.

Te întoarce dară, dulce omenie,
În arcada lumii care te-a creat,
Du-n Biafra pâine, pace, bucurie,
Ca să ștergi rușinea ce te-a degradat.
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 03 mai 1969
Poezie de Constantin Obadă despre rușine, foame, viitor, bucurie, sânge, credință, copii, omenie, pace, soare.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Rate this writing:
Generează un alt cod=  

Constantin Obadă (1925 - 1974) Poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.