Ritmuri noi sunt geniale,
Când mustesc de poezie,
Când deschid o altă cale,
Cu sublim de măiestrie.
Limba nu-i decât pădurea,
Ramuri care-mbie versuri,
Frumusețea e securea,
Care-i taie din eresuri.
Versul poate fi miracol,...
Mă joc cu limba ca un melc,
Ce trece singur lin grădina,
Dar, până s-o rimez cu tâlc,
Zorind, îi primesc lumina.
Sperând, trăiește-te acum,
Oriundea-i fi pe-al vieții drum,
Căci în noianul de acumi,
Stă taina ta și-a-ntregii lumi....
Tăceţi! Cearta amuţească - E-o oră grea şi mare
Aripele ei negre în ceruri se întind,
Astfel lumea-amuţeşte la-ntunecări solare,
Astfel marea-amuţeşte, vulcane când s-aprind,
Când prin a vieţii visuri - oştiri de nori - apare
A morţii...
Eşti în Sara berei mândre si-a cârnaţilor cu piele,
Eşti în sânul măslinoasei şi brigandei d-azi Elade;
La muscal vii şi la turcul ce domneşte multe neamuri,
Eşti în patria musteţii iubitoare de pomade.
Ba, tu eşti în România, căpătâiul de...
În mări de nord; în hale lungi şi sure
M-am coborât şi am ciocnit cu zeii,
Atârnând arfa-n vecinica pădure.
M-am îndulcit cu, patima femeii,
În stele i-am topit aurul din plete,
În poale-am scuturat piatra cameii,
Din ochi i-am...
Lâng-a leilor grădină regele Francisc aşteaptă,
Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă.
Împrejur cei mari ai ţării şi ai sfatului s-adună.
Pe balconul nalt se-nşiră dame-n veselă cunună.
Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă...
Pe cei munţi pustii, sălbatici,
Din Lombardo-Veneţie,
Unde noaptea în orgie
S-adun demonii lunatici,
Hoţi de moarte doisprezece
Stau în rond sub vântul rece
Care şuieră şi trece!
Focul cerului s-aprinde,
Urmărit de groaznic...
DOOM-ul e inconsecvent, Se contrazice mult, frecvent, Enunţă reguli, le defalcă, Apoi el însuşi le încalcă. El are multe mari erori, Iar când le văd, mă trec fiori. Nici DEX-ul nu e mai prejos Şi calcă-n străchini copios.
"Limba noastră-i o comoară, Un şirag de piatră rară,"* Care-ntruna străluceşte Şi te-mbată, te vrăjeşte. Are melodicitate Şi cuvinte minunate, Cum e "doină", cum e "dor", Unice prin sensul lor, Imposibil de tradus În vreo limbă din Apus, Sau de...
E limba-n care m-am născut
Şi cea cu care am crescut,
E limba-n care eu gândesc,
În care scriu, citesc, vorbesc.
E limba mea de exprimare
Şi cea în care-mi cer iertare,
În care port un dialog,
E limba-n care eu mă rog.
Papagalul meu vorbeşte
Mult mai bine româneşte,
Mai corect, mai literar,
Mai raţional, mai clar,
Décât Ion Marcel Ciolacu,
Care, cică, n-a luat bacu'.
Îl învăţ acum să scrie,
Să-l bag în Academie…
Amestec anti-cancerigen de miere, polen, propolis și lăptișor de matcă
Poezie de 
Poezie de 
Poezie de