Mă joc!
Poezie de Constantin Obadă despre Jocuri, Limbă, Singurătate, Lumină
votează acum
adaugă un comentariu
Mă joc!
Mă joc cu limba ca un melc,Ce trece singur lin grădina,
Dar, până s-o rimez cu tâlc,
Zorind, îi primesc lumina.
Sperând, trăiește-te acum,
Oriundea-i fi pe-al vieții drum,
Căci în noianul de acumi,
Stă taina ta și-a-ntregii lumi.
La ce folos când ești moșneag,
Să speri vieții alt meleag?
Când morții vremi, te-a soroci,
Poate cei vii n-ar mai boci,
Că nu ți-ai împlinit pe rând,
Acumii tăi, neregretând.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Data scrierii: 1970
Poezie de Constantin Obadă despre jocuri, limbă, singurătate, lumină.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=