Cât ai fi de rău și cât de bun,
Că mai crezi sau nu mai crezi în Cruce,
Cel mai greu îți este de Crăciun!
Când se strâng străinii pe la case,
Și lumini se-aprind în pomii lor,
Ți se face frigul frig în oase
Și de-acasă ți se face dor!
Refren:
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!
Mori aici și nimeni nu te-aude,
Dar visează tot c-este pe plac,
Că te bărbierești și pleci la rude
Și găsești pe masă cozonac.
Din puținul lor ai tăi vor face,
Tot ce pot să fie fericiți,
Să trăiască-n liniște și-n pace,
Să mai râd, să mai bea un șpriț!
Refren:
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!
Orice-ai fi și unde-ai fi bătrâne,
Dacă dorul șalele ți-a frânt
Și din tot, nimic nu-ți mai rămâne,
Să te-așezi cu fața la pământ.
Și să plângi când alții-n sărbătoare,
Hohotesc de parcă te-ar sfida
Și să-ți plângi durerea ta cea mare
Și să plângi de dor de țara ta!
Refren:
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!
Bate vântul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!