EREZIA DE-A NU LĂSA LACRIMILE SĂ CURGĂ ÎNAPOI

EREZIA DE-A NU LĂSA LACRIMILE SĂ CURGĂ ÎNAPOI

Nici Dumnezeu nu se supără Dacă-l
îngână copilăria Totuşi seviciul mi-a
transformat viaţa de familie în coşmar
cotidian Nici nu deschid bine gura şi
încep să scârţie toate pârghiiele siste
mului Niciun holşurub nu rămţne la
locu-i predestinat Nicio piuliţă nu trece
neunsă de-o vorbă de duh Toate sunt
puricate ca la mama acasă Orice raft
e şters de praful rutinei Toate cheile
sunt răsucite pe partea nevăzută
Ştergătorul matern
funcţionează
non-stop
cardiac

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

“Poezie de Costel Zăgan”