EREZIA MELANCOLIEI MORGANA

Poezie de Costel Zăgan, 23 iun 2020

votează acum

adaugă un comentariu

EREZIA MELANCOLIEI MORGANA

Nici n-au apus bine stelele lumii interioare
Și ce mă chitesc eu în sinea mea Ia să mai dau o raită prin cele vise
Poate n-oi da bot în bot cu vreo nimfă două
Că tot se lauda singurătatea că mi-ar fi căzut hodoronc-tronc
Măi să fie D-apoi treabă-i asta
Să mă perpelesc eu de-a moaca pe jăraticul melancoliei absolute
Fără nici un ghișăft acolo
Costel Zăgan,
Erezii de-o clipă II

“Poezie de Costel Zăgan”