Citate de Zygmunt Bauman

27 citate de Zygmunt Bauman

Zygmunt Bauman, Sociolog şi filozof polonez

S-a născut pe 19 nov 1925. S-a stins din viaţa în data de 09 jan 2017, la vârsta de 91 ani.

Biografie: S-a născut la Poznan, în Polonia pe data de 19 noiembrie 1925. A murit la Leeds, în Anglia pe data de 9 ianuarie 2017.

Curiozitatea e speranţa cunoaşterii, iar când speranţa dispare, curiozitatea lasă loc indiferenţei.

Principiul esenţial al panopticului este credinţa locatarilor că sunt supravegheaţi permanent şi că nicio îndepărtare de la rutină, oricât de mică şi de trivială, nu va trece neobservată. Pentru a ţine trează această opinie, supraveghetorii...

Europa, înţeleasă ca o comunitate de ţări, are ce propune lumii. Cândva ea a fost o putere mondială – singurul continent care le-a descoperit pe celelalte, el însă nefiind nicicând descoperit. Europa a dat naştere unei culturi pe care lumea ar fi...

Judecaţi o societate prin decenţa vieţii celor mai slabi.

Socialismul, din punctul meu de vedere, e o stare de veghe continuă. Iar o societate bună este societatea care consideră că nu este niciodată suficient de bună.

Sfârşitul Panopticului prevesteşte sfârşitul erei angajamentului reciproc: între supraveghetori şi supravegheaţi, capital şi muncă, lideri şi subordonaţii lor şi între forţele teritoriale în război.

Dragostea poate fi otrăvită de curiozitatea prea obosită, de veşnica amânare a satisfacţiei sau de plictiseala curiozităţii satisfăcute.

Principiul care stă la baza proprietăţii este că drepturile altora sunt limitele propriilor noastre drepturi, şi astfel, pentru ca libertatea noastră să sporească, este necesară o restrângere a exerciţiului libertăţii celorlalţi.

Polarizarea şanselor generată de activităţile monopoliste tine, pe termen lung, să ducă la un tratament diferenţiat al învingătorilor şi perdanţilor. Mai devreme sau mai târziu, învingătorii şi perdanţii se fixează permanent în aceste categorii....

Proximitatea virtuală dezamorsează presiunea pe care apropierea non-virtuală tinde să o exercite.

În această lume se pot întâmpla lucruri fără nici o cauză care să le facă necesare, iar oamenii pot face lucruri fără nici un scop explicabil, ca să nu mai vorbim de vreun scop rezonabil.

Prăbuşirea încrederii a ajuns într-un asemenea punct critic, încât toate relaţiile au devenit locuri ale anxietăţii, nu ale liniştii. Am ajuns să compensăm prin cantitate lipsa de calitate a prieteniei.

Într-o lume modernă lichidă, nu există legături permanente, ci din acelea care pot fi desfăcute cu rapiditate şi cu uşurinţă atunci când circumstanţele se schimbă – în lumea noastră modernă lichidă se întâmplă aşa iar şi iar.

Pentru a fi fericiţi, trebuie să fim în contact cu aceste valori fundamentale: libertate şi siguranţă. Siguranţa fără libertate e sclavagie, iar liberatatea fără siguranţă este un haos total. Cu toţii avem nevoie de ambele dimensiuni pentru a găsi...

Dacă moralul a ajuns să fie diferenţiat ca aspectul gândirii, al simţirii şi al acţiunii umane ce ţine de distincţia între bine şi rău, aceasta a fost în general realizarea epocii moderne.

Elita globală, sustrăgându-se controlului uman, este mult prea puternică pentru a fi înfruntată.

Proximitatea e domeniul intimităţii şi al moralităţii.

O moralitate neambivalentă este o imposibilitate existenţială.

Este sigur însă pentru toată lumea că globalizarea reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşi mod.

În societatea orientată spre consum, tăcerea care-i înconjoară pe cei aflaţi în sărăcie devine asurzitoare.

Autori