Părăsit pe munţii din suflet. Priveşte, ce mică acolo,...

Citat de Rainer Maria Rilke despre suflet, sfinți, poezie, pace, pietre, știință, bine

Părăsit pe munţii din suflet. Priveşte, ce mică acolo,

priveşte: localitatea din urmă a vorbei, şi mai sus,

Însă ce mică şi ea, încă un ultim

sătuc de simţiri. O recunoşti tu?

Părăsit pe munţii din suflet. Straiul

de piatră sub mâni. Aici înfloreşte

bine ceva; din muta prăpastie

iese-nvoaltă o iarbă neştiutoare cântând.

Dar cărturarul? Ah, ce începu să cunoască,

şi tace acum, părăsit pe munţii din suflet.

Acolo umblă desigur, în sfântă ştiinţă de sine,

multe-mprejur, multe dihănii de munte în pace

se perindă şi stau. Şi pasărea mare şi tăinuită

Încercuie piscul renunţării curate. – însă,

tăinuită, aici pe munţii din suflet...