Caută în folclor: bune, pagina 5

Povestea lui Stan Pățitul

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.

Și, ca băiat...

Spaima zmeilor

A fost odată ce-au fost; a fost un om şi-o femeie, bărbat şi muiere, oameni de treabă, el bun şi ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine şi toţi se bucurau când treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când...

Voinicul cel fără de tată

A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...

Zâna zânelor

A fost odată un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel şi chipuri cum să facă să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Într-o noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de...

Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei

A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...

Bădica Traian

Aho, aho!

Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.

Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!

Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi si...

Capra cu trei iezi

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă toate unul cu altul"....

Buna dimineata, cinstiti socri mari,
Am venit la dumneavoastra vreo cativa militari.
Ce umblam, ce cautam
Indata sama ne dam.
Numai sa ne lasati cu binisorul
Ca sa va spunem tot adevarul,
Da'pana ce-om spune adevarul tot
Puteti pune...

Jocul caprei în folclorul românesc

Jocul caprei

În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.

Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea,...

Scrie lucrurile rele care care ti s-au intamplat in nisip, dar scrie lucrurile bune care ti s-au intamplat in marmura.

Bună vremea, bună vremea!

Bună vremea, bună vremea!
Bade gazdă, odihnești,
Ori numai ne amăgești,
Ori plugărași nu dorești,
Căci te cam posomorești.
Noi cu plugul ne-am luat
De cu seara ce-a-nserat
Și-am fi venit mai demult,...

Scrie lucrurile rele care ţi-au fost făcute pe nisip, iar pe cele bune scrie-le în marmură.

Dacă vrei să-ţi purifici sufletul, trebuie să ai gânduri bune.

Nu ceda numărului celui mai mare, ci părţii celei mai bune, pentru că imbecilii sunt foarte numeroşi!

Soarele răsare roşu, şi tot roşu el apune; omul bun în zile rele e tot bun, ca-n zile bune.

De ce eşti zgârcit la vorbă când ştii că poţi câştiga atâtea lucruri cu vorbe bune?

Plânge-te mai puţin, respiră mai mult; vorbeşte mai puţin, spune mai multe; urăşte mai puţin, iubeşte mai mult şi toate lucrurile bune sunt ale tale.

Dacă inima ta este curată, omul cel bun va scoate numai pe cele bune din visteria inimii sale, iar omul rău le va scoate pe cele rele din visteria inimii sale.

Pentru dezlegare de farmece, vrăji și descântece: Psalmii 24, 37, 50, 53, 139

Psalmul 24:

Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei....

Descântec din sfinte: Sfinților, Bunilor,...

Descântec din sfinte

Sfinților,
Bunilor,
Line ca apa,
Moi ca mătasa,
Dulci ca mierea,
Lăsați pe cutare curat,
Luminat,
Ca roua din cer picat.
De l-o fi deocheat gardurile,
Să le cadă proptele;
De l-o fi deocheat fântâna,...