Jocul caprei în folclorul românesc
votează acum
adaugă un comentariu
Jocul caprei
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea, înmormântarea datează din cele mai vechi timpuri. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor, succes invocat și evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul caprei.
Jocul caprei, practicat pe tot cuprinsul tarii până la sfârșitul secolului al XIX-lea a întâmpinat rezistenta Bisericii, fiind socotit un joc păgân, mulți slujbași ai bisericii refuzând să-l primească pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea creștinească.
Astăzi, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiționalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ștergare, în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor și pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.
Un rol important în acest joc îl ocupa măștile reprezentând personajele principale: capra, ciobanul, țiganul și care măresc nota de umor și veselie.
În folclorul românesc, capra este considerata de români ca animalul care da semne dacă vremea va fi bună sau rea.
Jocul caprei, obicei popular românesc, practicat în seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorârea, bocirea, înmormântarea datează din cele mai vechi timpuri. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor, succes invocat și evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul caprei.
Jocul caprei, practicat pe tot cuprinsul tarii până la sfârșitul secolului al XIX-lea a întâmpinat rezistenta Bisericii, fiind socotit un joc păgân, mulți slujbași ai bisericii refuzând să-l primească pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea creștinească.
Astăzi, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiționalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ștergare, în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor și pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.
Un rol important în acest joc îl ocupa măștile reprezentând personajele principale: capra, ciobanul, țiganul și care măresc nota de umor și veselie.
Tradiții și superstiții Româneşti
Nu există comentarii!
Evaluați acestă postare:
=
