Sărbătoarea lui Moș Nicolae (Sfântul Nicolae)
votează acum
adaugă un comentariu
Sărbătoarea lui Moș Nicolae (Sfântul Nicolae)
Ziua de 6 decembrie cunoscută ca ziua Sfântului Nicolae, Sân-Nicoară sau Sânmicoară este ziua în care-l sărbătorim pe cel de-al doilea sfânt zămislit de Dumnezeu. Se spune că el păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură și fără lumină.
Sfântul Nicolae este patronul spiritual în Olanda, Rusia, Grecia, Sicilia, Lorraine (Franța) și în multe orașe din Germania, Austria, Elveția, Italia și Belgia. Sfântul Nicolae este cunoscut că prietenul și protectorul comercianților, săracilor, marinarilor, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici și al școlarilor.
Sfântul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu, în apropierea orașului Bethlehem. Se cunoaște cu certitudine că a trăit în secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflată pe teritoriul Turciei) și a fost recunoscut și onorat că sfânt începând cu secolul VI. Nu mai puțin de 21 de "miracole" îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae devenind cunoscut pentru credința, zelul și dragostea pentru semeni, și în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți (era încă copil) a moștenit întreagă avere, pe care s-a hotărât să o folosească în scopuri umanitare și să-i ajute pe cât mai mulți oameni nevoiași.
Sfântul Nicolae este milos față de cei amărâți, prigoniți de sărăcie, față de văduve și orfani, el aducând daruri de bani tuturor celor oropsiți. El dăruiește noroc și prilej de măritiș fetelor sărmane. În unele zone, se spune că Sfântul Nicolae azvârle pe fereastră câte trei pungi cu galbeni în odăile fetelor sărace, nemăritate încă.
De-a lungul secolelor au apărut povești și legende despre viață și binefacerile Sfântului Nicolae.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situației financiare precare nu se puteau mărita. Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului, un săculeț cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a două fată. Când i-a venit vremea și celei de a treia fete, nobilul a stat de pază să afle cine-i cel care lei-a făcut atâta bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pază și l-a văzut pe cardinal cum a lăsat săculețul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șosetă pusă la uscat și de aceea a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu. Când tatăl fetelor a văzut una că asta, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, dar bineînțeles că acesta nu a putut fi ținut. De atunci, oricine primea un cadou neașteptat îi mulțumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub formă a trei bile de aur.
În secolul X, Țarul Vladimir al Rusiei a călătorit la Constantinopole (astăzi Istanbul) și auzind de povestirile minunate despre Sfântul Nicolae a decis să-l facă patronul spiritual al Rusiei. În secolul al XI-lea, rămășițele Sfântului Nicolae au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni și depuse în Bari (Italia). Acolo sunt și în ziua de azi, iar o mănăstire a fost construită pentru credincioșii aflați în pelerinaj către Țară Sfânta, veniți să se închine la moaștele Sfântului Nicolae. Se spune că moaștele Sfântului Nicolae emană din când în când un miros dulceag.
De-a lungul secolelor Sfântul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinți, în amintirea și celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici, iar chipul lui a fost pictat mai mult decât al oricărui alt sfânt (excepție făcând Sfânta Fecioară Maria).
Rămășițele Sfântului Nicolae, personajul care a inspirat în cultura occidentală pe Moș Crăciun, este înmormântat în abația Jerpoint din districtul Kilkenny, Irlanda. Experții irlandezi susțin că sfântul filantrop din Myra este înmormântat în vechea abație încă din secolul al XII-lea, după ce a fost adus acolo din Licia, de pe teritoriul actual al Turciei. Moș Nicolae a fost înmormântat în Myra, zonă ce a devenit un veritabil loc de pelerinaj pentru creștini. Rămășițele sale au fost luate apoi de cavalerii templieri și transportate la Bari, în Italia, după ce mai mulți marinari italieni jefuiseră mormântul sfânt. Apoi, în anul 1169, o familie de nobili francezi, Frainet, a reușit să transporte rămășițele la Nice, acolo de unde au luat drumul Irlandei. Pentru a le oferi siguranță, Nicholas de Frainet, un membru al familiei franceze, a finanțat construirea abației Jerpoint din Kilkenny, loc în care trupul sfântului Nicolae ar fi rămas până în ziua de azi.
În zona rurală din Moldova, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, își aleg gazda în casa căreia repetițiile pentru colinda de Crăciun și de Anul Nou vor avea loc. În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele și încep a petrece. În satele dobrogene și cele dunărene, Sfântul Nicolae este ocrotitor al marinarilor și al pescarilor, fiind invocat de multe ori în apropierea unei primejdii. Un obicei asemănător este practicat și de pescarii din apele repezi de munte (mai ales din Bucovina), care-l vad pe Sfânt ca fiind cel ce-i ocrotește de înec.
În Transilvania, Moș Nicolae este cel mai popular sfânt din Ardeal. În popor se mai spune că iarna începe odată cu sărbătoarea de Moș Nicolae, care, bătrân fiind, își scutură barba aducând astfel prima zăpadă. Potrivit culturii populare, dacă Moș Nicolae vine pe un cal alb, iar Sfântul Ioan pe un cal negru se spune că se întoarce iarna.
Ziua de 6 decembrie cunoscută ca ziua Sfântului Nicolae, Sân-Nicoară sau Sânmicoară este ziua în care-l sărbătorim pe cel de-al doilea sfânt zămislit de Dumnezeu. Se spune că el păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără căldură și fără lumină.
Sfântul Nicolae este patronul spiritual în Olanda, Rusia, Grecia, Sicilia, Lorraine (Franța) și în multe orașe din Germania, Austria, Elveția, Italia și Belgia. Sfântul Nicolae este cunoscut că prietenul și protectorul comercianților, săracilor, marinarilor, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici și al școlarilor.
Sfântul Nicolae s-a născut în Orientul Mijlociu, în apropierea orașului Bethlehem. Se cunoaște cu certitudine că a trăit în secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflată pe teritoriul Turciei) și a fost recunoscut și onorat că sfânt începând cu secolul VI. Nu mai puțin de 21 de "miracole" îi sunt atribuite, Sfântul Nicolae devenind cunoscut pentru credința, zelul și dragostea pentru semeni, și în special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți (era încă copil) a moștenit întreagă avere, pe care s-a hotărât să o folosească în scopuri umanitare și să-i ajute pe cât mai mulți oameni nevoiași.
Sfântul Nicolae este milos față de cei amărâți, prigoniți de sărăcie, față de văduve și orfani, el aducând daruri de bani tuturor celor oropsiți. El dăruiește noroc și prilej de măritiș fetelor sărmane. În unele zone, se spune că Sfântul Nicolae azvârle pe fereastră câte trei pungi cu galbeni în odăile fetelor sărace, nemăritate încă.
De-a lungul secolelor au apărut povești și legende despre viață și binefacerile Sfântului Nicolae.
Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situației financiare precare nu se puteau mărita. Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, cel ajuns deja cardinal, Nicolae, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului, un săculeț cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a două fată. Când i-a venit vremea și celei de a treia fete, nobilul a stat de pază să afle cine-i cel care lei-a făcut atâta bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pază și l-a văzut pe cardinal cum a lăsat săculețul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șosetă pusă la uscat și de aceea a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu. Când tatăl fetelor a văzut una că asta, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, dar bineînțeles că acesta nu a putut fi ținut. De atunci, oricine primea un cadou neașteptat îi mulțumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub formă a trei bile de aur.
În secolul X, Țarul Vladimir al Rusiei a călătorit la Constantinopole (astăzi Istanbul) și auzind de povestirile minunate despre Sfântul Nicolae a decis să-l facă patronul spiritual al Rusiei. În secolul al XI-lea, rămășițele Sfântului Nicolae au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni și depuse în Bari (Italia). Acolo sunt și în ziua de azi, iar o mănăstire a fost construită pentru credincioșii aflați în pelerinaj către Țară Sfânta, veniți să se închine la moaștele Sfântului Nicolae. Se spune că moaștele Sfântului Nicolae emană din când în când un miros dulceag.
De-a lungul secolelor Sfântul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinți, în amintirea și celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici, iar chipul lui a fost pictat mai mult decât al oricărui alt sfânt (excepție făcând Sfânta Fecioară Maria).
Rămășițele Sfântului Nicolae, personajul care a inspirat în cultura occidentală pe Moș Crăciun, este înmormântat în abația Jerpoint din districtul Kilkenny, Irlanda. Experții irlandezi susțin că sfântul filantrop din Myra este înmormântat în vechea abație încă din secolul al XII-lea, după ce a fost adus acolo din Licia, de pe teritoriul actual al Turciei. Moș Nicolae a fost înmormântat în Myra, zonă ce a devenit un veritabil loc de pelerinaj pentru creștini. Rămășițele sale au fost luate apoi de cavalerii templieri și transportate la Bari, în Italia, după ce mai mulți marinari italieni jefuiseră mormântul sfânt. Apoi, în anul 1169, o familie de nobili francezi, Frainet, a reușit să transporte rămășițele la Nice, acolo de unde au luat drumul Irlandei. Pentru a le oferi siguranță, Nicholas de Frainet, un membru al familiei franceze, a finanțat construirea abației Jerpoint din Kilkenny, loc în care trupul sfântului Nicolae ar fi rămas până în ziua de azi.
În zona rurală din Moldova, în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii se organizează în cete, își aleg gazda în casa căreia repetițiile pentru colinda de Crăciun și de Anul Nou vor avea loc. În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele și încep a petrece. În satele dobrogene și cele dunărene, Sfântul Nicolae este ocrotitor al marinarilor și al pescarilor, fiind invocat de multe ori în apropierea unei primejdii. Un obicei asemănător este practicat și de pescarii din apele repezi de munte (mai ales din Bucovina), care-l vad pe Sfânt ca fiind cel ce-i ocrotește de înec.
În Transilvania, Moș Nicolae este cel mai popular sfânt din Ardeal. În popor se mai spune că iarna începe odată cu sărbătoarea de Moș Nicolae, care, bătrân fiind, își scutură barba aducând astfel prima zăpadă. Potrivit culturii populare, dacă Moș Nicolae vine pe un cal alb, iar Sfântul Ioan pe un cal negru se spune că se întoarce iarna.
Tradiții și superstiții Româneşti
Nu există comentarii!
Evaluați acestă postare:
=
