Cei trei fraţi împăraţi
A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât...
A fost odată un biet om sărac. El avea femeie şi trei copilaşi. Lucra bietul om de da pe brânci, zi şi noapte, orice şi pe unde găsea, şi două în tei nu putea lega şi el. Bieţii copilaşi erau mai mult flămânzi decât...
Linu-i lin
Colindăm flămânzi şi goi
În pridvor de gând
Anii ce zac peste noi
Vise aprinzând
Linu-i lin cu dalbe flori
Pe ferestre de-nchisori
Dalbe, dalbe flori. (*)
Zac la uşă drugii grei
Rănile ne dor
Lanţurile-s clopoţei...
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Era un om, căruia i-a fost murit femeia cea dintâi, şi i-au rămas de la dânsa un băiat şi o copilă; dară pentru că era încă tânăr, s-a însurat de-a doua oară şi şi-a luat o muiere, pe care o iubea foarte. Această maştie...
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
Mândru joaca Patru-n Raiu'
Raiu-i mândru', luminosu'
Și tăt joacă și sa uită
Doar îl vede cinevare
Raiu-i mândru', luminosu'
Da' nimenea nu-l videre
Nu ma'dalbu'taicasau
Raiu-i mândru', luminosu'
Și tat joaca și sa uita.
Pe tre, Petre,...
Tot umbla Petre pe Raiu’
Florilor dalbe (*)
Tot solind şi trâmbiţând.
Să-şi afle vun neam de-a luiu’, (*)
Neam de-a lui nu şi-o aflat.
Pân-la poarta Raiuluiu’ (*)
Acol-era tatăl său.
Tatăl său din grai,...