Colinda Leului

Misterioasa Colindă a Leului

Dar și Gheorghe Făt-Frumos, dimineața se sculară.
Leroilea, leroi Domnilea

Pe ochi negri se spălară, barba neagra-și pieptănară.
Leroilea, leroi Domnilea

Grajd de piatra-mi descuiară; cearcă Murgu, cearcă Negru
Leroilea, leroi Domnilea

Gasi Murgu năzdrăvan, mai sprintar și mai fugar.
Leroilea, leroi Domnilea

De capăstru mi-l lua și afară ca mi-l scotea,
Leroilea, leroi Domnilea

De parmac, ca mi-l lega; de parmacul grajdului.
Leroilea, leroi Domnilea

Cu tesala îl tesalea, cu giubeaua mi-l stergea.
Leroilea, leroi Domnilea

Frumos șaua-i așeza, iute în casa-mi alerga.
Leroilea, leroi Domnilea

Să ia arcul din arcar, și sageti din săgetar.
Leroilea, leroi Domnilea

Când puse picioru-n scară, la șoim el ca-mi șuierară
Leroilea, leroi Domnilea

Șoimii zboară sus la vânt, ogari galbeni pe pământ.
Leroilea, leroi Domnilea

Și’n vânătoare plecară din zori de zi în cătare.
Leroilea, leroi Domnilea

Vâna ziua, zi de vară, pân'fu soarele'n deseară
Leroilea, leroi Domnilea

Când fu soarle'n scăpătat, vânătoarea ce am vânat?
Leroilea, leroi Domnilea

Găsi leul d’adormit, d’adormit, d’a pitulit.
Leroilea, leroi Domnilea

D’adormit cu față’n sus, sub o umbra de zghinduf.
Leroilea, leroi Domnilea

Să-l deștepte, nu se'ncrede, să-l săgete, nu se'ndură.
Leroilea, leroi Domnilea

Greu Murgu mi-a sforăit, leu'din somn s-a pomenit.
Leroilea, leroi Domnilea

Spintecai vântul fugind pân'ce leu'-am obosit.
Leroilea, leroi Domnilea


Zboară Murgu pe pământ, zboară șoimii sus în vânt.
Leroilea, leroi Domnilea

Ogari ca săgețile, pe leu mi-l harțuiară.
Leroilea, leroi Domnilea

De leu că m'alaturai, în laț ca mi-l încurcai,
Leroilea, leroi Domnilea

De urechi mi-l apucai, sus pe Murgu-l aruncai.
Leroilea, leroi Domnilea

Iute, mare, ca vântu, spre casa că-mi alergai.
Leroilea, leroi Domnilea

Ia ieși, taică, ia ieși maică, ia ieșiți, voi, surioare,
Leroilea, leroi Domnilea

Că am adus leul legat, viuleț, nevătămat.
Leroilea, leroi Domnilea

Nimeni nu mi-l, auzea, numai Fira, soru-sa.
Leroilea, leroi Domnilea

Furca din brâu c'azvârlea, tare-afară, c'alerga.
Leroilea, leroi Domnilea

Calu'din mana ea-i lua și ‘ncepu a mi-l plimba.
Leroilea, leroi Domnilea

Și așa mult mi l-a plimbat, pân ce păru-i s-a uscat.
Leroilea, leroi Domnilea

În grajd de piatra l-a băgat, fân cu flori i-a presărat.
Leroilea, leroi Domnilea

Fân cu flori din sărbători, cosit de două surori;
Leroilea, leroi Domnilea

Cosit de două surori și strâns de trei frațiori.
Leroilea, leroi Domnilea

Cosit de două surori și strâns de trei frățiori.
Leroilea, leroi Domnilea

Dar și Gheorghe Făt-Frumos, el să-mi fie sănătos.
Leroilea, leroi Domnilea

Cu-ai lui frați, cu ai lui părinți și a lui dalbe surioare.
Leroilea, leroi Domnilea

Buna vreme’n ceastă casă, la boieri ca Dumneavoastră!