Descântec de Muma Pădurii (cu buruiana Muma Pădurii)

Descântec de Muma Pădurii:

În fereşti la N. cine şade?
Sfântu Spiridon,
Cu puşca,
Cu sabia,
Păzea şi străjuia după N.
De leu cu leoaica,
De Dracul cu Drăcoaica,
De Pădurarul cu Păduroaica,
De Muma Pădurii,
Din plecatul vitelor,
Din Muma Pădurii de la prânz,
Din Muma Pădurii de la nămiez,
Din Muma Pădurii de la chindie,
Din Muma Pădurii din scăpătatul soarelui,
Din venitul vacilor,
De la cină,
Din cântarea cocoşilor.
Fugi, du-te de la N.
Din creerii capului,
Din faţa obrazului,
Din inimă,
Din rărunchi,
Fugi, buzato,
Fugi, colţato,
Nu-l mai spăimânta,
Nu-l mai lului,
Nu-l mai gugui,
Căci are cine
Îl lului,
Îl gugui.
Tu du-te
În coadele mărilor,
În coarnele cerbilor,
Acolo să aciuiezi,
Acolo să puiezi,
Puii tăi să luluieşti,
Puii tăi să guguieşti,
Pe N. să-l laşi
Curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua din câmp,
Ca în ceasul în care s-a năsut.
Leac lui N. să-i fie
Nu de la mine,
Ci de la Maica Domnului.

Descântătoarea ia copilul în braţe şi se duce pe un loc mai ridicat, ca să se vadă pădurea şi zice:

Tu Muma Pădurii,
Tu urâta lumii,
Colţato,
Buzato,
Strigoaico,
Moroaico,
Cum se potopesc vitele-n sat,
Porcii în strat,
Oamenii în pat,
Aşa să se potolească toate fiorile de la N.,
Cum a plâns N.
De fata sau băiatul tău,
Aşa să mai plângă
Şi a ta de al meu.

Apoi se afumă copilul cu o buruiană numită "Muma-Pădurii".


Muma Pădurii este un personaj din mitologia romanească. În tradiția populara romanească este o vrăjitoare considerata o femeie urâtă, ce sperie oamenii, sihastră, locuind în adâncul pădurii. Sinonim cuvântului poate fi considerat Baba Cloanța.

Ea este adeseori prezentată ca dușmană a eroilor pozitivi precum Zmeul sau Balaurul. Uneori acesta din urma este prezentat ca fiul al ei. Muma Pădurii trăiește singuratică ni inima pădurilor adânci și e caracterizată printr-o înfățișare groteasca, prin răutate și mărginire. Eroul pozitiv o învinge însă întotdeauna.

La baza constituirii personajului au stat vechi credințe magice, superstiții sau reprezentări figurative ale forțelor naturii, care și-au pierdut semnificația inițială, căpătând numai o valoare poetica, fantastică.
Tudor Pamfile - Mitologie româneasca, cit. Daniil Ionescu, A. Daniil - Culegere de descântece din jud. Romanaţi

Vrăji și descântece Româneşti


Evaluați acestă postare:
Generează un alt cod=  



Vrăji și descântece similare