Stefan Voda: În oras, in Bucuresti, La casele mari,...

Stefan Voda:

În oras, in Bucuresti,
La casele mari, domnesti,
În curte la Stefan Voda,
Mare masa mi-e intinsa
Si de mari boieri coprinsa,
De boierii
Sfatului
Stalpii
Tarigradului,
Sfetnicii
'Mparatului.
Ei la masa ce mananca?
Numai stiuca
Si pastrunga,
Si galbena caracuda,
Cu peste da-l maruntel,
Mor boierii dupa el.
Din pahare ce-mi inghit?
Vinul alb si rumenit
De la vii
Moldovenesti,
Din podgorii
Muntenesti
Si din pivnite domnesti.
Daca vorba
Conteneste,
Foamea
Se mai potoleste
Si mancarea
Se sfarseste,
Iara voda ce-mi graieste?
- Beti, boieri, va ospatati!
Maine-zori sa va sculati
Si frumos sa va armati,
Pe la brane cu pistoale,
Dupa maini cu iatagane,
La picior cu sulicioare,
C-o sa facem vanatoare
D-un voinic ce seaman n-are:
Pan' la fagul Miului
Din codrii Cobiului.
Sa-i vedem fagu-ncarcat
Si de arme-mbrebenat,
Cu suliti si cu pistoale
Ce lucesc frumos la soare,
Iar pe Miul spanzurat
Unde-o fi fagul mai nalt,
Ca-mi bate poterile
Si-mi scurteaza zilele.
Beti, boieri, va ospatati,
Maine-aici sa va aflati!
Foicica salba moale,
Iata Calea, fata mare,
Surioara Miului,
Ce slujeste domnului,
Ea, pe data ce-auzea,
Printre slugi se furisea,
La picior ca mi-o lua
Si din fuga potrivea
Cate-un deal, cate-o valcea,
Pan' la codru d-ajungea;
Iar in codru cand intra,
Mana dreapta ridica,
Frunza de la fag rupea
Si-n gurita c-o punea,
De suiera voiniceste,
Ca s-o-nteleaga frateste.
Miul, unde o auzea,
Înainte ca-i iesea
Si din gura mi-i graia:
- Dar tu, surioara mea?
Neica nu te astepta!
La mine de ce-ai venit?
Au haine ti-ai ponosit,
Au voda mi te-a gonit,
Au tie ti-o fi sosit
Vremea de casatorit?
Calea vreme nu pierdea,
Ci din gura mi-i graia:
- Nici haine n-am ponosit,
Nici voda nu m-a gonit,
Nici mie nu mi-a sosit
Vremea de casatorit.
Asculta de ce-am venit:
Aseara, la Stefan Voda,
Fost-a sfat cu mare vorba.
Masa mare-a fost intinsa
Si de mari boieri coprinsa,
De boierii
Sfatului,
Stalpii
Tarigradului,
Sfetnicii
'Mparatului,
Trimisi la domn cu solie
De la nalta-mparatie:
S-au sa faca vanatoare
Pan' la fagul dumitale,
D-un voinic ce seaman n-are,
Sa-ti vaza fagu-ncarcat
Si de arme-mbrebenat,
Iar pe tine spanzurat
Unde-o fi fagul mai nalt!
Miul, unde-o auzea,
Din gurita-i raspundea:
- D-alei, surioara mea,
Nu stii ca-s bala de drac
Si vin domnilor de hac?
Potecuta sa-ti apuci,
Îndarat sa mi te duci
Si-n curte de mi-ei intra,
Sa te faci a matura;
Nimeni seama sa nu-ti ia
C-ai lipsit pe undeva,
Si las', ca suntem stiuti
Pentru turci si arnauti!
Calea drumu-si apuca,
La domnie se-ntorcea,
Iar Miul se-mpodobea,
Cararuia c-apuca,
Ciobanas ca-mi intalnea
Si din gura mi-i graia:
- Ferice de cin-te-a fapt1
Si de cin' te-a leganat,
Ca mult o sa-ti fie bine
D-ai asculta tu de mine.
Sa-mi dai gluga
Ciobaneasca,
Ca sa-ti dau saia
Domneasca;
Sa-mi mai da