Doina voiniceasca:
Cat o roata de car mare,
Cu trei randuri de pistoale
S-un baltag legat de sale.
Trasei doua, trei parloage,
Foamea la pamant ma trage!
Daca vazui si vazui,
Doua, trei cruci imi facui,
Luai coasa de picior
Si-n vazduh ii detei zbor,
S-o izbii de-un paducel,
Sari coasa din catel.
Iaca stapanul calare
Ca-mi aduce de mancare
Malai negru zguruit
Si uscat, si mucezit.
N-apucai sa-mbuc o data,
Ciocoiul isi face plata
Si ma ia la schingiuit
Ca nimic nu i-am cosit.
Eu o palma ii detei
Si toti dintii ca-i scosei.
Daca vazui si vazui,
Soim de codru ma facui
Si de cand m-am haiducit
Drag imi e drumul cotit.
Cand vad tabere venind
Si ciocoii-nalbastrind,
Ma fac broasca la pamant,
Îmi asez durda spre vant
Si mi-i iau la cautare
De la cap pan-la picioare,
Si chitesc si socotesc
Pe unde sa mi-i lovesc?
La retezul parului,
Pe din dosul fesului,[2]
Unde-i cald ciocoiului.
Eu chitesc, durda pocneste,
Ciocoiul se varcoleste
Si de zile se sfarseste.
Las' sa moara ca un caine,
Ca i-am zis ades: ,,Stapane!
Nu-ti tot bate joc de mine,
C-a veni vara ca maine,
De te-oi prinde-n' Lunca Mare
Sa-ti fac divan pe spinare
Si sa te calc in picioare
Ca pe-un sarpe otravit,
Ca pe-un dusman ne-mblanzit."
Culeasa de Vasile Alecsandri