Ochii iubitei
Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire
Ochii ei frumoşi, albaştri,
Parcă-s stele, parcă-s aştri;
Sunt profunzi cum este marea
Şi-n ei arde nerăbdarea...
Ochii ei frumoşi, albaştri,
Parcă-s stele, parcă-s aştri;
Sunt profunzi cum este marea
Şi-n ei arde nerăbdarea...
Cu frumuseţea şi-al tău har,
Cu-al tău sărut ‒ o nebunie ‒
M-ai cucerit pe veşnicie.
Ca om cu multă raţiune,
Îţi spun acum cu-afecţiune:
Un zâmbet faţa-ţi luminează,
Mai mult, el ţi-o-nfrumuseţează;
Pe cel ce-l dă nu-l sărăceşte
Şi-i fericit cel ce-l primeşte.
Multe aţi spus despre mine
Fără de nicio ruşine;
Au fost toate doar minciuni,
În diverse versiuni.
Chiar de n-aveam nicio vină,
Le-am pus toate la inímă,
Dar de-acum ce voi veţi spune,
Toate eu la fund le-oi pune.
Celor care mă bârfesc...
Ştie chiar şi-un gură-cască
Că mâncarea românească
Este bună, e gustoasă,
E plăcută, delicioasă,
Dar, vă spun eu ca ripostă,
Faci infarct când vezi cât costă...
Nimic nu este mai de seamă
Decât e dragostea de Mamă,
Nici bucurie nu-i mai mare
Decât a ei îmbrăţişare.
Tonul roşu de Pacific
Eu în versuri îl glorific.
Despre el s-au scris volume,
Este cel mai scump din lume,
Însă e şi cel mai bun,
Précum japonezii spun,
Cei mai fini cunoscători,
Cei mai mari consumatori.
Un ton roşu, mediu, Ioane,...
Cumpărând nişte plevuşti
Pentru bieţii lui 5 puşti,
Un sărac amar rosteşte:
Şi plevuşca este peşte...
Un somon e-un peşte scump,
Nu e ieftin ca un crump*.
De când mama m-a făcut,
Niciodată n-am văzut,
Un ţăran ajuns pe tron,
Nici sărac mâncând somon.
*Cartof.
Nu e fată ca Adina
Şi nici peşte ca sardina;
Pe Adina o iubesc,
Cu sardina mă hrănesc.
Lăudată de pescari,
Gastronomi şi de stihari,
Este-a râului regină,
Demnă şi de regi, la cină.
Carnea este excelentă,
E gustoasă, suculentă,
Însă are multe oase,
Trebuie cu grijă scoase.
Icrele sunt purgative
Şi-au efecte negative:...
Cel ce numele i-a dat
Fost-a un deştept bărbat,
Un savant, drag cititor,
Inspirat şi cu umor.
Nu glumesc, ca-n alte dăţi,
E un peşte cu "mustăţi",
E un peşte ce-are "barbă",
Parcă-i rădăcini de iarbă.
De aici şi numele,
Barbus*, dar...
Nu e om ce vede zarea
Cărui să nu-i placă marea;
Marea e mereu frumoasă,
Chiar şi când e furioasă.
Marea e-o fiinţă vie
Şi trăieşte-o veşnicie;
Ea vorbeşte ochilor,
Însă şi urechilor.
Vocea mării spune multe,
Dar cui ştie s-o asculte;...
Depărtându-ne de maluri,
Eu mă las purtat de valuri,
De privirile iubitei,
Vraja dulce a clipitei.
Sunt vrăjit de apa mării
Şi de infinitul zării,
Zborul pescăruşilor,
Poznele ghiduşilor,
De "sirena" ce-i cu mine,
Zâmbetele ei divine,...
În frumoasa Românie,
La Mamaia, Eforie,
Jupiter, Olimp, Neptun,
Venus şi Saturn străbun,
Vama Veche, Costineşti,
Simţi la mare că trăieşti.
Litoralul românesc
E superb, dumnezeiesc.
Marea Neagră mă îmbie
Să scriu versuri (poezie),
Să...
Deşi ea are-aceleaşi maluri,
Nu le lovesc aceleaşi valuri,
Căci valurile-s trecătoare,
Când unul vine, altul moare;
În veci, prin legile divine,
Când un val moare, altul vine.
O pescăriţă get-beget,
Ce poartă numele Lizette,
A prins, cu artă, într-un lac,
Un crap gigantic, pe-al ei plac:
Părea că-i tot făcut din aur,
De Hefaistos, zeul faur,
Cu haru-i extraordinar,
Lui Zeus să i-l dea în dar.
Nu e peşte ca stavridul,
Boală-aşa cum e COVID-ul,
Crimă ca infanticidul,
Mafie cum e partidul.
Tiganii merg fără-ncetare-
Nu stiu nici ei când au pornit,
Dar se tot duc necontenit,
Impinsi de-o vecinica chemare.
Cu galbeni ochi pierduti în zare,-
De când se stiu s-au pomenit-
Tiganii merg fără-ncetare:
Nu stiu nici ei când...
Soptiri si cantece vrajite
O-mpaciuire torc sub plute,
Ca flaute si alaute
La scocul morii parasite.
Amaraciunile traite
In stinse zari raman pierdute.
Soptiri si cantece vrajite
O-mpaciuire torc sub plute.
Mucegairile-nverzite...