În lumea asta prost făcută,
Prostia este azi valută.
De nu îl credeţi pe babacu',
Priviţi-l pe Marcel Ciolacu*,
Ce, chiar de e un om sinistru,
De 2 ori fu prim-ministru.
*Individ mărginit, agramat şi incult,
preşedinte al PSD...
Cu impozit pe prostie,
Am scăpa de sărăcie;
Cel mai mare, lua-l-ar dracu',
L-ar plăti Marcel Ciolacu.
Iubirea la-nţelepţi zâmbeşte,
Pe proşti iubirea îi orbeşte;
Pe înţelepţi ea-i împlineşte,
Pe proşti iubirea-i înrobeşte.
Deşi e doar o ţărişoară,
Avem atâţia proşti în ţară,
Încât noi, fără de efort,
Pe mulţi îi dăm azi la export.
Proştii n-au o ţară-anume,
Ţara lor e-ntreaga lume;
Iar la vot sunt cei mai "tari",
Fi'ndcă sunt majoritari.
În loc să stea la balamuc,
Azi mulţi nebuni chiar ne conduc,
Votaţi de multă lume proastă,
Ce are rumeguş în ţeastă.
De aş avea atâţi barbuni
Câţi sunt pe lume azi nebuni,
I-aş vinde-angro şi, fără glume,
Aş fi cel mai bogat din lume.
Într-o zi, de dimineaţă,
Mama mea mi-a dat viaţă;
Soacra, chiar de-am ajutat-o,
Zi de zi ea mi-a mâncat-o…
Ascultaţi a mea povaţă,
Căci e-o cugetare-adâncă:
Numai mama îţi dă viaţă,
Soacra, însă, ţi-o mănâncă…
Ascultaţi a mea povaţă,
Dragostea pe om l-învată:
Pe bărbat să îndrăznească
Fata să o cucerească,
Pe femeie să cedeze
Şi "măgarii să danseze"*.
*Dragostea învaţă măgarii să danseze.
(Proverb francez).
Pân' să o ia el de soţie,
Era un înger, o magie,
Apoi a constatat, săracu',
Că l-a adus acas' pe dracu'.
Care porc o fi mai mare
Şi e bun de psihiatru:
Cel cu doar două picioare,
Sau acel ce are patru?
Care scroafă e mai mare,
Bună de un psihiatru?
Cea cu doar două picioare,
Sau aceea ce-are patru?
E mai rău ca pandemia,
A-ngropat economia
Şi, cu gura lui păgână,
A-ngropat limba română.
O, Doamne, Tatăl meu ceresc,
Eu pentru toate-ţi mulţumesc,
Tot ce mi-ai dat pe-acest Pământ
Prin Duhul Tău Divin şi Sfânt.
Părinţii când au decedat
Şi eram foarte-ndurerat,
Iar sufletul meu era frânt,
M-ai alinat prin Duhul Sfânt.
Când...
Nu-i un mister, iubiţii mei,
Sunt trei într-Unul şi-Unu-n trei,
Căci Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt
Dintotdeauna Unul sânt.
Deşi e greu de conceput,
Treimea n-are început
Şi-i adevăr de neclintit:
Treimea n-are nici sfârşit.
E-o băutură pentru zei
Şi pentru regi şi corifei,
Iar noi, ca muritori de rând,
O bem numái din când în când.
Cu ea, noi facem o urare
La nuntă, la aniversare,
La un botez, la cununie,
La Anul Nou, cu bucurie.
Iar fără ea, o-aniversare...
După cum e-nvăţătorul,
Tot aşa va fi poporul.
Dacă-nvăţătoru-i rău,
Rău va fi poporul său.
Dacă-nvăţătoru-i prost,
Prost va fi poporul nost.
C-un învăţător deştept,
Un deştept popor şi drept.
De-nţelept e-nvăţătorul,
Înţelept va fi...
Avem un Tată pământesc
Şi Tatăl nostru cel ceresc;
Dar primul e material,
Iar Cel ceresc ‒ spiritual.
Nimic nu e, vă jur pe sfinţi,
Ca dragostea cea de părinţi;
Pe-ai lor copiii ei îi iubesc,
Chiar şi atuncea când greşesc.
