Vă mulţumim că ne-aţi născut,
Că ne-aţi iubit, că ne-aţi crescut,
Că-n viaţă voi ne-aţi îndrumat
Şi că frumos ne-aţi educat!
Aşa lăsat-a Dumnezău,
Să ţii nespus la neamul tău.
Părinţii noştri ne-au iubit
Chiar şi atunci când le-am greşit,
Şi-oricât de mult i-am supărat,
Ei totuşi, totuşi, ne-au iertat.
ţin minte,
N-am fost rău, dar nici cuminte.
N-am fost un copil aparte,
Nici prea-prea, nici foarte-foarte,
Nici prea comic, nici anost,
Nici un geniu, dar nici prost,
Nici sublim, dar nici banal,
Ám fost un copil… normal.
SĂ MAI FIU COPIL O DATĂ
De-aş mai fi copil o dată,
Ah, ce viaţă minunată!
Să mai fiu copil la mama,
Aş lua la toate seama,
La ce spune gura ei,
N-aş scăpa niciun crâmpei.
Să mai fiu copil la tata,
Să-mi formeze judecata,
Să mă-nveţe...
Azi, de ziua ta, copile,
Îţi urez ani mulţi şi zile,
De părinţii tăi să-asculţi,
Căci ei ştiu, fiind adulţi!
Să fii cel mai bun la carte,
Lauri fruntea ta să poarte,
Să fii premiant la şcoală,
La părinţi să le fii fală!
Să creşti mare...
Azi e-o mare sărbătoare,
Este Ziua de-Înălţare,
Ziua când Iisus Hristos
S-a-nălţat victorios,
Sus, la Ceruri, în lumină,
Ca El, Fiul fără vină,
Să ocupe locul Lui,
Cel de-a dreapta Tatălui.
Cum se ştie din vechime,
Hrist e parte din...
La draga mea aleargă, suavule Zefir,
Şi spune-i că-i frumoasă, boboc de trandafir!
Din partea mea mai spune-i tu, dulce, la ureche,
Că o iubesc cum altul n-a mai iubit pereche!
De-aicea, de la Roma, suavule Zefir,
La draga mea aleargă ‒ boboc de trandafir!
În ţara mea găseşte-o şi spune-i deîndată
Că o iubesc cum nimeni n-a mai iubit vreodată!
Tu vorbă du-i iubitei, suavule Zefir,
Că fi'ndcă mă iubeşte-s bogat ca un emir,
Aleargă, o găseşte şi spune-i deîndată
Că o iubesc cum altul n-a mai iubit vreodată!
După cum proverbul spune,
Ţuica bună-i cea de prune.
Cea mai bună-i de Fărcaş,
Învechită-n butoiaş,
Într-un butoiaş de dud,
Cum se spune şi-n Talmud.
Ţuica asta-i de belea:
Cu cât bei, tot ai mai bea.
Dacă ţuică bei un ţoi,
Simţi că...
Ţuiculiţa cea mai bună
E, desigur, cea de prună,
Mai ales cea de Zătreni,
Ce-i făcută de olteni.
Iubitori de animale,
Ce mâncaţi doar vegetale,
Vă-amintesc că-acest tiran,
A fost vegetarian,
Iúbea câinii, iezii, mieii,
Dar ura cumplit evreii:
I-a gazat în subterane
Şi ucis-a milioane.
Eu cunosc mulţi oameni care
Sunt vegani, nu...
Este un salam select,
Însă are un defect:
Pentru o bucată bună,
Dai salariul pe o lună.
Sălămelul de Sibiu
Merge în orice meniu,
Dar, o spune clar stiharul,
Îţi goleşte... buzunarul.
Cum am mai spus într-un rondel,
Elene-s multe, fel de fel,
Dar una e a mea sorella,
Ce-i şi Elena şi Adela.
Eu îţi urez azi sănătate,
Mai importantă decât toate;
C-un vin superb de Drăgăşani
Eu îţi urez azi La Mulţi Ani!
Mulţi Constantini au fost şi sânt,
Dar numai unu-a fost "cel Sfânt";
Elene multe ne încântă,
Dar numai una a fost sfântă.
Eu tuturor cu-aceste nume,
Le-urez ca Domnul să-i îndrume,
Să-i aibă El în sfânta-I pază,
Să le dea tot ce bun visează,
Pe toţi să-i binecuvânteze,
Ei binele să-l întrupeze,
Să aibă sănătate, bani,
Şi le urez şi La Mulţi Ani!
Mă uit la viţele de vie
Şi sunt cuprins de nostalgie:
Aceia care le-au plantat
De mult din lume au plecat.
Aceasta viţele de-ar şti,
Cu lacrimi ele i-ar jeli;
Şi strugurii ar lăcrima,
Nu must, ci lacrimi ei ne-ar da.
Era odată, într-un sat,
Un leneş cum n-a fost vreodat',
Încât de leneş ce era,
Nici pâinea nu o mesteca,
Când vrun sătean o bucătură
De pâine îi băga în gură.
Văzând că nu o scot la cap,
Sătenii deodată, jap!
L-înşfacă,-l leagă ciucure...
Cu răbdare, fără punte,
Melcul trece peste munte.
