Cu toate ca se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat și trist
Pentru ca nu știa ce-i lipsește.
Atunci Dumnezeu a confecționat-o pe Eva
Dintr-o coasta a lui Adam.
Și primului om atât de mult i-a plăcut aceasta minune
Încât chiar...
Poezie de Marin Sorescu despre creație, rai, dumnezeu, minune, tristețe, frumusețe, clipă, față, lumină, viațăEminescu n-a existat.
A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe.
Ca o barba nepieptanata de crai.
Si niste ape ca niste copaci curgatori
În care luna îsi avea cuibar rotit.
Si, mai ales,...
Poezie de Marin Sorescu despre cărți, iubire, soț, nume, lacrimi, istorie, simplitate, sărut, oameni, singurătateDoamne, creația a dat înapoi
Ca un cucui al universului.
Doamne, creația ta s-a retras în sine
Cu tine cu tot și orbecăim în neștire.
Doamne, da un pumn în beznă,
Să crească, Doamne, la loc cucuiul.
Unicornul, când îi creștea cornul,...
pe pământ
Și m-am născut și eu
Să văd ce mai faceți
Sănătoși? Voinici?
Cum o mai duceți cu fericirea?
Mulțumesc, nu-mi răspundeți.
Nu am timp de răspunsuri,
Abia dacă am timp să pun întrebări
Dar îmi place aici.
E...
Poezie de Marin Sorescu despre întrebare, sănătate, iubire, timp, fericire, naștere, uitare, frumusețe, suflet, luminăUmbre se retrag încet pe coastele caselor reci,
sudate unele de altele, tăcute, neprimitoare.
Pe străduţă e linişte.
Astăzi sunt atrăgătoare.
Tu,
Cu acte în regulă,
In poziție șezut,
Iti schimbi mereu compoziția și,...
Mă uit la fiecare carte nouă
Ca Avram la Isac,
Pe când se pregătea
Să-l înjunghie.
Te voi sacrifica și eu
Pe aceste câteva vreascuri
Ale cunoașterii,
Și din litere va curge sânge.
Și mă voi învălui în fumul lui
Să nu ma mai...
Cei mai dezinvolți – actorii!
Cu mânecile suflecate
Cum știu ei să ne trăiască!
N-am văzut niciodată un sărut mai perfect
Ca al actorilor în actul trei,
Când încep sentimentele să se clarifice
Moartea lor pe scenă e atât de naturală,...
În ochii mei acuma nimic nu are preţ
Ca taina ce ascunde a tale frumuseţi;
Căci pentru care altă minune decât tine
Mi-aş risipi o viaţă de cugetări senine
Pe basme şi nimicuri, cuvinte cumpănind,
Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind,...
Poezie de Mihai Eminescu despre farmec, zâmbet, ochi, mândrie, povești, sfinți, minune, durere, minte, trecuttrece lună,
Codru-şi bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.
Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemângâiet
Îndulcind cu dor de moarte.
De ce taci, când fermecată...
Să torni la rime rele,
Cu dactile în galopuri,
Cu gândiri nemistuite
Să negreşti mai multe topuri;
Şi când vezi vreo femeie
Să te-nchini pânla pământ
Şi de-a sta ca să-ţi vorbească
Să înghiţi orice cuvânt;
Nespălat, neras să...
Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei sale.
Lună, Soare şi Luceferi
El le poartă-n a lui herb,
Împrejuru-i are dame
Şi curteni din neamul Cerb.
Crainici, iepurii cei...
Poezie de Mihai Eminescu despre povești, sfat, înțelepciune, somn, milă, minte, noroc, copii, lună, natură- Blanca, ştii că din iubire
Făr' de lege te-ai născut;
Am jurat de la-nceput
Pe Hristos să-l iei de mire!
Îmbrăcându-te-n veşmântu-i,
Lepădând viaţa lumii,
Vei spăşi greşala mumii
Şi de-o crimă tu mă mântui.
- Traiul lumii,...
Poezie de Mihai Eminescu despre beție, tinerețe, voce, crimă, infractori, muzică, numere, farmec, povești, îngrijorarePe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor...
Poezie de Mihai Eminescu despre zei, moarte, ură, cadouri, rugăciune, pietre, dușmani, singurătate, durere, lumeS-a dus amorul, un amic
Supus amândurora,
Deci cânturilor mele zic
Adio tuturora.
Uitarea le închide-n scrin
Cu mâna ei cea rece,
Şi nici pe buze nu-mi mai vin,
Şi nici prin gând mi-or trece.
Atâta murmur de izvor,
Atât senin...
Poezie de Mihai Eminescu despre uitare, fericire, vis, povești, femeie, îngeri, sfinți, farmec, tristețe, norocPărea că printre nouri s-a fost deschis o poartă,
Prin care trece albă regina nopţii moartă.
O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie
Şi în mormânt albastru şi-n pânze argintie,
În mausoleu-ţi mândru, al cerurilor arc,
Tu adorat...
Poezie de Mihai Eminescu despre creier, melancolie, povești, cuvânt, umbră, mândrie, aer, singurătate, credință, tristețeCu perdelele lăsate,
Şed la masa mea de brad,
Focul pâlpâie în sobă,
Iară eu pe gânduri cad.
Stoluri, stoluri trec prin minte
Dulci iluzii. Amintiri
Ţârâiesc încet ca greieri
Printre negre, vechi zidiri,
Sau cad grele,...
Poezie de Mihai Eminescu despre cărți, melancolie, singurătate, foc, minte, tristețe, acasă, casă, pace, vremeLucian Blaga e mut ca o lebădă.
În patria sa
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare
în muta, seculara căutare
de totdeauna,
şi până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa,...
S-a stins viaţa falnicei Veneţii,
N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;
Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
Pătrunde luna, înălbind pereţii.
Okeanos se plânge pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tinereţii,
Miresei...
Nu știu ce am,
Că nu dorm când dorm
Nu știu ce am,
Că nu sunt treaz,
Când stau de veghe.
Nu știu ce am,
Ca nu ajung nicăieri,
Când merg.
Nu știu ce am,
Că stand pe loc
Sunt, hat, departe.
Doamne, din ce fel de humă...
pretenţii absurde de atâtea ori am avut
radar perfect credeam că mi-e sufletul
pentru paşii tăi pentru respiraţia ta
pentru plânsul tău
în pielea celuilalt cu râvnă cu iubire
am putea în sfârşit mântuitor ajunge
dacă n-am descoperi...
