În cer,
Bate ora de bronz şi de fier.
Într-o stea
Bătu ora de catifea.
Ora de pâslă bate
În turla din cetate.
În ora de lână
Se-aude vremea bătrână
Şi se sfâşie
Ora de hârtie.
Lângă domnescul epitaf
Bate glasul orei de praf....
În frig şi noroi
Trec hoţii-n convoi, câte doi,
Cu lanţuri târâş de picioare,
Muncindu-se parcă-n mocirli de sudoare.
Fiertura e gata.
E seară. E ploaie.
O lingură grea, cât lopata,
Dă ciorba din doua hârdaie.
Câţiva au ucis,...
Le-am scris cu unghia pe tencuială
Pe un părete de firidă goală,
Pe întuneric, în singurătate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat împrejurul
Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.
Sunt stihuri...
Ce duh ai şi ce putere.
Să-mpleteşti ceara cu miere,
De la floarea din gradină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi şi pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi şi leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lână,...
Într-o zi, prin asfinţit,
Şoaricele a-ndrăznit
Să se creadă în putere
A pradă stupul de miere.
El intrase pe furiş,
Strecurat pe urdiniş,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică şi puţină,
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un...
S-a întors cercetătoarea
Să le spuie la surori
Că-i deschisă toata floarea
Şi câmpia, de cu zori.
Şi-au plecat aproape toate
La cules, cu mii si mii,
Lăsând vorbă la nepoate
Să-ngrijească de copii.
Căci muscoii si bondarii...
Decum s-a ivit lumina.
A ieşit din stup albina,
Să mai vadă, izma creaţă
A-nflorit de dimineaţă?
Se-ngrijeşte, gospodină
De-nfloreşte si sulfină,
Căci plutise val de ceaţă,
Astă-noapte, pe verdeaţă.
A găsit toată gradina...
Stupul lor de pe vâlcea
Stă păzit într-o broboadă
De trei plopi înnalţi, de nea,
Pe o blană de zăpadă.
Prisacarul le-a uitat,
Şi-a căzut si peste ele
Iarna, grea ca un plocat,
Cu chenar de peruzele.
Înlauntru însă-n stup...
L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parcă-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i...
Învaț franceza engleza germana româna
stenografia în neerlandeză
geometria algebra istoria geografia
istoria artei mitologia biologia istoria
biblică literatura neerlandeză
Și-mi place foarte mult
să citesc biografii
seci sau captivante...
Greierii
acești spărgători
de grevă
a(i) nopții
Mi-au recitat
toate poeziile lor
de
dragoste
până-n zori
Nici nu știu
când
a trecut noaptea
Dintr-o parte
în alta
a
patului
Dragă Kitty să știi că AlphaZero mi-a acceptat provocarea
Va juca după ora stingerii cu mine o partidă de șah
Să vedem cine va fi mai creativ Anna Frank sau AlphaZero
Apropo știi ultima noutate
Sunt îndrăgostită până peste cap
Am să văd...
Și-a văzut-o
pe
Eva
Cum
îngrămădea
un
glonț
În
magazia
pistolului
Fără
pic
de
rușine
Iar
culoarea
i-a
zburat
De
pe
față
Pe
mâinile
albe
ca
zăpada
Bolnavă Toamna estompează,
Alaiul viselor din veri,
Și-n ploi mărunte-ngenunchiază,
Surâsul meu de pân' mai ieri!
Cum stau tăcut și sorb nectare,
Prin ceața sură străvezie,
Livezi golașe par altare,
Iar vii plecate-n veșnicie!
Când stai în stații de tramvai,
Să ai răbdare se cuvine,
Altminteri arzi ca o rușine,
Și crapi ursuz ca un mălai!
Acolo-n stații de tramvai,
Stau tineri veseli care-njură,
Pe când bătrâni domoli la gură,
S-aleg cu-n strașnic...
Mor ispite-n dor de drumuri,
Moare vremea-n ploi sărace,
Traiul e cuprins de fumuri,
Fața lumii se preface!
Se prefac și-a mele poame,
Din livada tinereții,
Moare spiritul când doarme,
Mor cântând tot flori poeții!
Poezie de Constantin Obadă despre grădină, spirit, tentație, fum, ploaie, flori, vreme, față, dor, lumeCând plouă lung și monoton,
Din cerul toamnelor târzii,
La geamul care dă-n balcon,
Roiesc duioase poezii!
Una aleargă spre păduri,
S-aducă suflul primăverii,
Alta tocmește din securi,
O lună nouă-n arca serii!
În toate e un...
A murit o floare-n câmp!
Cine astăzi o mai știe?
Din firavu-i dulce timp,
A lăsat o poezie!
A murit din dorul ei,
Tânăra întruchipare,
Și-a lăsat iubiri scântei,
Să aprinzi la noi un soare!
Ce ușor m-a prins robia,
Poeziei...
Liniștea-i neclară-n aer,
Spirite mai croncănesc,
Eu, prin raza unui vaer,
Soarta lumi-ntrezăresc!
Și robit de gânduri clare,
Pătimașe-n veci iubirii,
Simt cum fluvii de candoare,
Schimbă albii omenirii!
Poezie de Constantin Obadă despre liniște, schimbare, aer, destin, cugetare, bunul simț, simț, iubire, poezieDin bine din greu,
Prin valuri înot,
Să-nnalț țărmul meu,
Din neguri cum pot!
Din larguri eterne,
Leg ploi în pustiu,
Din inimă cerne,
Natura să scriu!
Din roza-i se-mbină,
Iubirea de neamuri,
Ca ochii-n lumină,
Prin...
