Sunt clipe când toate le am...
Tăcute, duioase psihoze -
Frumoase poveşti ca visuri de roze...
Momente când toate le am.
Iată, sunt clipe când toate le am...
Viaţa se duce-n şir de cuvinte -
Un cântec de mult... înainte...
Momente...
Poezie de George BacoviaMuzica sonoriza orice atom...
Dor de tine, şi de altă lume,
Dor...
Plana:
Durere fără nume
Pe om...
Toţi se gândeau la viaţa lor,
La dispariţia lor.
Muzica sentimentaliza
Obositor, -
Dor de tine, şi de altă lume,
Dor......
Poezie de George Bacovia- cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai...
Poezie de George BacoviaAurora violetă
Plouă rouă de culori -
Venus, plină de fiori,
Pare-o vie violetă.
Bat la geamul tău încet,
Bat cu-o rază sângeroasă -
Vino, floare somnoroasă,
Cât pe zări e violet.
Plâns de ape se repetă,
Încă totu-i adormit -...
Poezie de George BacoviaCe chiot, ce vaiet în toamnă...
Şi codrul sălbatec vuieşte -
Răsună-n coclauri un bucium,
Şi doina mai jalnic porneşte.
- Ascultă, tu, bine, iubito,
Nu plânge şi nu-ţi fie teamă -
Ascultă cum greu, din adâncuri,
Pământul la dânsul...
Poezie de George BacoviaSezonul verii s-a finit
De serenadele albastre...
De reverii ascunse-n astre...
- Poema care s-a sfârşit.
Sezonul iernii s-a ivit
De cum ninsoarea-n geamuri bate...
De depărtările-ngheţate...
- Poema care a venit.
Poezie de George BacoviaCe trist amor
Să vrai,
Să stai,
Cu cei ce mor.
Si ce avânt
Să treci,
Pe veci,
Într-un mormânt.
Ce fără rost
Trăind,
Gândind,
De n-ai fi fost.
Si ce cuvânt...
Mister,
În cer,
Si pe pământ.
Poezie de George BacoviaCopacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar ...
Copacii albi, copacii negri.
În parc regretele plâng iar ...
Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular ...
Cu pene...
Poezie de George BacoviaTe uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Şi mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.
Mai...
Poezie de George BacoviaTristă, după un copac, pe câmp
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Şi simt fiori de nebunie.
O umbră mormăind păşeşte...
E om... atât, şi e destul...
Şi-acum ne-om gâtui tovarăşi:
El - om flămând, eu - om sătul....
Poezie de George BacoviaSunt câțiva morți în oraș, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ți spun;
Pe catafalc, de căldură-n oraș,
Încet, cadavrele se descompun.
Cei vii se mișcă și ei descompuși,
Cu lutul de căldură asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Și azi,...
Poezie de George BacoviaFemeie - mască de culori,
Cocotă plină de rafinării -
Tu, care ţipi la desfrânări târzii,
Pe visători, cu greu, îi înfiori...
Oh, sunt fecioare cu obrazul pal,
Modele albe de forme fine -
Şi singure dorm, albe, şi senine
În albele...
Poezie de George BacoviaSe aşeza să ningă -
Ningea.
Doream,
Sunt ani de-atunci,
Să te-ntâlnesc
La sfârşit de stradă
Ce dă în câmp.
Îmi părea
Că tu eşti mai frumoasă
Iarna.
Doar corbii spuneau
Că stai acasă
Cu vreun prieten.
Reintram în târg....
Poezie de George BacoviaFraţilor, nădejde bună! fiţi cu toţi în veselie!
Cerul însuşi ocroteşte scumpa noastră Românie!
Azi e ziua de-nviere a românului popor,
Care singur îşi urzeste dulce, mândru viitor.
Priviţi cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată;...
Poezie de Vasile AlecsandriPe drumul de costişe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
"Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă...
Aş vrea să zbor, şi rana din pulpă nu mă lasă!"
Şi bietul om, slab, palid, având sumanul rupt
Şi o cămaşă...
Poezie de Vasile AlecsandriI
În rai nici o minune plăcută nu lipsea.
Văzduhul lin, răcoare, a crini amirosea,
Căci albele potire în veci tot înflorite
Scoteau din a lor sânuri arome nesfârşite.
Lumina era moale şi-ndemnătoare şopţii.
Nici noaptea urma...
Poezie de Vasile AlecsandriCharles, când era tânăr, el, fiu de regină,
Şi-a luat soţie-o tânără divină,
Iar pe el Diana l-a iubit nespus
Şi doi prunci pe lume în dar i-a adus.
Ea, prin frumuseţe şi prin bunătate,
Prin ale ei fapte mari de caritate,
De întreaga lume...
E plină lumea de escroci,
Ca un bolnav de streptococi;
Sunt în guverne, mulţi, puhoi,
Dar cei mai mulţi sunt printre noi.
A spus cândva Aristotel,
Un filosof cum nu-s ca el:
Un om ce-i viu 5 simţuri are,
Iar el le are din născare,
Auz şi văz, tactil, miros
Şi gust, iar toate-s de folos.
Când oamenii îmbătrânesc,
Auzul, văzul le slăbesc.
Îl completez, că-s...
Aş spune şi de mii de ori,
Pe lume-s mulţi şlefuitori:
De piatră, lemn, de bronz, de fier,
De aur pentru-un giuvaier,
Şlefuitori de pietre rare,
Superbe, scumpe, de valoare,
Smaralde, perle, diamante ‒
Numite-adesea briliante ‒,...
