Fraţilor, nădejde bună! fiţi cu toţi în veselie!
Cerul însuşi ocroteşte scumpa noastră Românie!
Azi e ziua de-nviere a românului popor,
Care singur îşi urzeste dulce, mândru viitor.
Priviţi cerul cum se-ntinde ca o mare-nseninată;...
Poezie de Vasile AlecsandriPe drumul de costişe ce duce la Vaslui
Venea un om, cu jale zicând în gândul lui:
"Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă...
Aş vrea să zbor, şi rana din pulpă nu mă lasă!"
Şi bietul om, slab, palid, având sumanul rupt
Şi o cămaşă...
Poezie de Vasile AlecsandriI
În rai nici o minune plăcută nu lipsea.
Văzduhul lin, răcoare, a crini amirosea,
Căci albele potire în veci tot înflorite
Scoteau din a lor sânuri arome nesfârşite.
Lumina era moale şi-ndemnătoare şopţii.
Nici noaptea urma...
Poezie de Vasile AlecsandriCharles, când era tânăr, el, fiu de regină,
Şi-a luat soţie-o tânără divină,
Iar pe el Diana l-a iubit nespus
Şi doi prunci pe lume în dar i-a adus.
Ea, prin frumuseţe şi prin bunătate,
Prin ale ei fapte mari de caritate,
De întreaga lume...
E plină lumea de escroci,
Ca un bolnav de streptococi;
Sunt în guverne, mulţi, puhoi,
Dar cei mai mulţi sunt printre noi.
A spus cândva Aristotel,
Un filosof cum nu-s ca el:
Un om ce-i viu 5 simţuri are,
Iar el le are din născare,
Auz şi văz, tactil, miros
Şi gust, iar toate-s de folos.
Când oamenii îmbătrânesc,
Auzul, văzul le slăbesc.
Îl completez, că-s...
Aş spune şi de mii de ori,
Pe lume-s mulţi şlefuitori:
De piatră, lemn, de bronz, de fier,
De aur pentru-un giuvaier,
Şlefuitori de pietre rare,
Superbe, scumpe, de valoare,
Smaralde, perle, diamante ‒
Numite-adesea briliante ‒,...
Ochii ei frumoşi, albaştri,
Parcă-s stele, parcă-s aştri;
Sunt profunzi cum este marea
Şi-n ei arde nerăbdarea...
Cu frumuseţea şi-al tău har,
Cu-al tău sărut ‒ o nebunie ‒
M-ai cucerit pe veşnicie.
Ca om cu multă raţiune,
Îţi spun acum cu-afecţiune:
Un zâmbet faţa-ţi luminează,
Mai mult, el ţi-o-nfrumuseţează;
Pe cel ce-l dă nu-l sărăceşte
Şi-i fericit cel ce-l primeşte.
Multe aţi spus despre mine
Fără de nicio ruşine;
Au fost toate doar minciuni,
În diverse versiuni.
Chiar de n-aveam nicio vină,
Le-am pus toate la inímă,
Dar de-acum ce voi veţi spune,
Toate eu la fund le-oi pune.
Celor care mă bârfesc...
Ştie chiar şi-un gură-cască
Că mâncarea românească
Este bună, e gustoasă,
E plăcută, delicioasă,
Dar, vă spun eu ca ripostă,
Faci infarct când vezi cât costă...
Nimic nu este mai de seamă
Decât e dragostea de Mamă,
Nici bucurie nu-i mai mare
Decât a ei îmbrăţişare.
Tonul roşu de Pacific
Eu în versuri îl glorific.
Despre el s-au scris volume,
Este cel mai scump din lume,
Însă e şi cel mai bun,
Précum japonezii spun,
Cei mai fini cunoscători,
Cei mai mari consumatori.
Un ton roşu, mediu, Ioane,...
Cumpărând nişte plevuşti
Pentru bieţii lui 5 puşti,
Un sărac amar rosteşte:
Şi plevuşca este peşte...
Un somon e-un peşte scump,
Nu e ieftin ca un crump*.
De când mama m-a făcut,
Niciodată n-am văzut,
Un ţăran ajuns pe tron,
Nici sărac mâncând somon.
*Cartof.
Nu e fată ca Adina
Şi nici peşte ca sardina;
Pe Adina o iubesc,
Cu sardina mă hrănesc.
Lăudată de pescari,
Gastronomi şi de stihari,
Este-a râului regină,
Demnă şi de regi, la cină.
Carnea este excelentă,
E gustoasă, suculentă,
Însă are multe oase,
Trebuie cu grijă scoase.
Icrele sunt purgative
Şi-au efecte negative:...
Cel ce numele i-a dat
Fost-a un deştept bărbat,
Un savant, drag cititor,
Inspirat şi cu umor.
Nu glumesc, ca-n alte dăţi,
E un peşte cu "mustăţi",
E un peşte ce-are "barbă",
Parcă-i rădăcini de iarbă.
De aici şi numele,
Barbus*, dar...
Nu e om ce vede zarea
Cărui să nu-i placă marea;
Marea e mereu frumoasă,
Chiar şi când e furioasă.
Marea e-o fiinţă vie
Şi trăieşte-o veşnicie;
Ea vorbeşte ochilor,
Însă şi urechilor.
Vocea mării spune multe,
Dar cui ştie s-o asculte;...
