Că zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,
Cu marea la picioare și cu Carpații frați,
Noi suntem pe vecie aici încoronați.
De-aceea în prisacă stăm bine cu vecinii,
Roim mai în tot locul semințele luminii,
De cresc în țară brazi tot ramuri verzi anume,
De strălucesc peceți cu românescul nume,
Când știm struni minciuna, de știm ce-i armonia,
E că azi în toată lumea, vorbește Romania.