Poezii de Constantin Obadă despre Minciună

25 poezii de Constantin Obadă despre minciună

Constantin Obadă Poet și actor român

Cântec !

Caiet - Constantin Delaozana

Eu, îmi iubesc Prtidul meu,
El, s-a născut, din traiul greu,
Spre bine, a luptat mereu,
El, anii surzi și ticăloși,
Cu domnii cruzi și mincinoși,
I-a spulberat, ca pleava-n vânt,
Și drepte legi, acuma sunt,
Pentru cei mulți, ca...

Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Cântec !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

Eu..., îmi iubesc Partidul meu!
El..., s-a născut, din treiul greu,
Spre bine a luptat, mereu,
El..., anii surzi și ticăloși,
Cu domnii cruzi și mincinoși,
I-a spulberat, ca pleava-n vânt,
Și drepte legi, acuma..., sunt,
Pentru cei...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Minciuna !

Caiet Nr. 1 - Poezii 1967

O..., cum îți cade voalul, când treci pe lângă mine,
Deși..., tu, pari o Zână, cu bucle aurii,
Ce vine, surâzăndă..., din zările senine,
Ca dimineți de vară, pe raze..., argintii.

Divină plăsmuire, cu mers..., de căprioară,
Cu câtă...

1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

De ce ?

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

De ce..., tristețile lunare,
Ne strălucesc, din depărtări,
De vraja lor, în nopți ne pare,
Altarul marilor cântări?

De ce..., iubirea, când iubește,
E omenie-n orice loc,
De ura-n negură pălește,
Și râde vremea, a noroc.

De...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Aș vrea...

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Aș vrea, să fiu, un ger polar,
Să-ngheț minciuna-n fașă,
Să nu mai fie-n lume far,
Și la săraci, nănașă.

Aș vrea, să fiu vulcanul viu,
Să-i torn în plete, lava,
Ca sub acest, divin sicriu,
Să-i piară-n lume, slava.

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Așa ne știe lumea !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Ne știe, astăzi, lumea, dar mâine-o să ne-admire,
Cum anii grei, de fapte, i-am dus, chiar peste fire.
Popor, făr' de prihană, e prisacă, de iubire,
Cu cântece, la strană, și-n oameni roire.
Cu marea la picioare, și cu Carpații, frați,...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Să ne iubim !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Ferestrele vieții, stau deschise,
Spre largul mărilor astrale,
Cum stau poiene, îndrăgind narcise,
Cu patimi dulci, de lumi florale.

A nopții palidă crăiasă,
Dezvăluindu-ne minciuna,
Aceiași vrajă sfântă lasă,
Să ne iubim,...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Cine știe ?

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Cine știe..., drumul lung, către, a fi?
Poate-abia acuma, devenim, ce-om fi?
Cine..., precizează, azi, că nu e ieri?
Poate..., o durere, ar fi loc de plăceri?
Cine..., garantează, viața că nu-i moarte?
Ori..., că moartea însăși, viață ne...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Din vâlceaua unor vise !

Caiet Nr. 3 - Poezii 1969

Din vâlceaua unor vise,
Gândurile, dau lăstare,
Dăscălind, vechi paraclise,
Strălucesc icoane-n soare.

Din vâlceaua unor vise,
Adevăruri..., rebronzate,
Primenesc, mereu deschise,
Doruri vii, de libertate.

Din vâlceaua unor...

1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Să par!

Caiet Nr. 6 - Poezii 1971

Din câte sunt eu, lupt să fiu,
Doar adevărul vieții viu!
Să sorb amaruri din minciuni,
În veci iubiri să leg cununi,
Să trec un om necunoscut,
Dar omenie-n ce-am făcut,
Să par un talisman sâlhui,
Dar, la-ndemâna orișicui!

26 iul 1972
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Îmi pare că trăiesc pe-o mare!

Caiet Nr. 8 - Poezii 1971

Îmi pare că trăiesc pe-o mare,
În care valuri bat iluzii,
Furtuni când vin, abia-s în stare,
S-aline-n țărmi uitați confuzii!

Vechi amiral, eu stau la cârmă,
Sî-ntâmpin vremi ce au să vină,
Apoi le leg cu câte-o sârmă,
De gândul...

27 dec 1971
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Eu!

Caiet - Constantin Obadă - Poet necunoscut

Un suflet trist și solitar,
O tremurare, în amar,
Răceala unui mitic Zeu,
Comori de artă curcubeu,
Acestea toate, simt și eu.
Iubiri mărunte și iubit,
Un car, de minte răvășit,
Cinstire fără bogăție.
Norocul, goală sărăcie,...

07 dec 1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Când... (II)

Caiet - Constantin Obadă - Poet necunoscut

Când răsună o chemare,
În grai dulce și subtil,
Joacă-n unde sclipitoare,
Curgătorul vieții stil.

Când răsună o minciună,
Învoalată în mister,
Gânduri-fapte sar și-adună,
Limpezimi care nu pier.

Când șireata trândăvie,
În...

05 dec 1967
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Geneză!

Caiet Nr. 1 - Poezii 1951

Lanțuri grele de robie, peste țară-au prins rugină,
Ruginită e și viața celor fără de lumină.
Țara noastră de durere, a avut se vede parte,
Tot de boierimi și jale, tot de chinuri și de moarte.

Când era numai o spumă tot pământul ăsta...

25 aug 1953
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Amiază de vară!

Caiet - Poezii - Laborator - 1972

Amiază leneșă de vară,
Tu scalzi natura-n aburi calzi,
Pari o vicleană, solitară,
Când treci prin cetina de brazi.

Apusul fin e o minciună,
Căci tu viclean-o, te strecori,
Ca după stele și cu lună,
Să vii mai falnică în zori.

1972-08
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Așa ne știe lumea! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Așa ne știe lumea dar mâini o să admire,
Că zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,

Cu marea la picioare și cu Carpații frați,
Noi suntem pe...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Ferestre deschise! (V)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Fereastre stau deschise către astre,
O minte clară trage infinituri,
Pe sfoara vremii cu luciri albastre,
Când cearcă necuprins cu alte mituri.

În sticla lor reflectă luna,
Credinți țesute cu milenii,
Dezvăluind abia minciuna,...

08 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Așa ne știe lumea! (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Așa ne știe lumea dar mâini o să admire,
Că zilele de-acuma le-am dus chiar peste fire,
Popor făr' de prihană, și plin de omenie,
Cu cântece la strană, cu jocuri la chindie,

Cu marea la picioare și cu Carpații frați,
Noi suntem pe...

25 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Ferestre deschise! (II)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Fereastre lumii stau deschise,
Spre veșnic țărmuri rotitoare,
Cum o poiană de narcise,
Ne-ncântă ochii a mirare.

Din sticla lor reflectă luna,
Dorinți țesute cu milenii,
Dezvăluind acum minciuna,
Care-a vrăjit toți pământenii....

08 iun 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună

Cine știe? (I)

Caiet - Poezii - Laborator - 1969

Cine știe rostul dinainte de a fi?
Poate abia acum devenim „a fi”?
Cine știe de n-o fi viața „o moarte”?
Și moartea o viață de care ne temem,
Findcă nu-i cunoaștem elixirul ei cel veșnic,
Cine știe dacă la izgonirea din „roi” înainte sau...

24 apr 1969
Constantin ObadăPoezie de Constantin Obadă despre minciună