Deși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
La voi gândesc duioși gropari,
Cum simplu mă veți da uitării,
Pe când o seamă de măgari,
Vor plânge lacrima mustrării.
Poezie de Constantin Obadă despre haosDeși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
La noi gândesc duioși gropari,
Când mă veți da uitării triste,
De-or plânge-o seamă de măgari,
Să știi, sunt cei ce-mi dară...
Poezie de Constantin Obadă despre haosPe nesimțite-am devenit,
Nevoia altui exemplar,
Deși nu par îmbătrânit,
Eu simt din mine cum dispar.
Și simt cum gânduri de profet,
Din culmi de vremi leagă un vis,
Pe când eu suflet de poet,
Din haos sting abis.
Eu nu știu...
Poezie de Constantin Obadă despre haosSunt umbre care vin pribege,
Cu ifose de nouă lege,
Dar, pier în haosul uitării,
Cum pier stihii în largul mării.
Sunt umbre care mor devreme,
Și umbre, care mor târziu,
Dar, umbra unei triste steme,
Ne-așează visele-n sicriu!
Poezie de Constantin Obadă despre haosVoi spune clipei mele sfinte,
Tot oful care-mi dă târcoale,
Când prind din strașnice cuvinte,
Atâtea vise epocale.
Dar unde-i clipa? Pân' s-o prind...
Se pierde-n haosul din urmă,
Când alta lațul i-l întinde,
Nici nu-i născut și...
Poezie de Constantin Obadă despre haosNumai cu sportul, civilizația, nu câștigă decât forțe brute, animalice.
Ce rost au, oriunde și oricum, asemenea discuții, care,
întocmai ca niște paravane, ascund incultura și mitocănia unora.
Discuțiile sportive, dublate ori căptușite cu o...
Poezie de Constantin Obadă despre haos
