Visam..., că sunt, în vremuri ideale,
Unde nu-s nori, nici trăsnete-n furtună,
Visam..., că ceru-i o albastră vale,
Din care, luna stele-n basme-adună.
Visam..., că zbor, năier, peste pământuri,
Unde nu-s libertăți, cu legi, cusute,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosDin cer roit în raze, oricând un tânăr soare,
Renăscător de vremuri, va străluci din valuri,
Dar când nu-s ochii lumii, iubind a fi în stare,
Să le priceapă tâlcul, spoind cu idealuri.
Speranțe nemuririi, durerii ce palpită,
Nu e...
Poezie de Constantin Obadă despre haosMări de suflete-n furtună,
Nostalgii, de țări adună,
Mii de doruri înspumate,
Duc, corăbii fulgerate.
Din cupola de cerneală,
Nici o stea, în nici o cală,
Noaptea urlă, hăituită,
De o vreme iezuită.
În vâltoarea, fără...
Poezie de Constantin Obadă despre haosAi adus-o cam..., astral,
Îți va zice, un banal,
Când ai aripi de Pegas,
Sari un haos, într-un ceas.
Poezie de Constantin Obadă despre haosVisam..., că sunt, în vremuri ideale,
Nici nori păgâni, nici valuri în furtună.
Visam..., că cerul, i-o albastră vale,
Din care, stele, luna-n basm adună.
Visam..., că zbor, năier, peste limanuri,
Unde nu-s legi, cu libertăți cusute....
Poezie de Constantin Obadă despre haosCe demon, curge prin artere,
De mă cutremur, când respir,
Durerile, filtrate-n ere,
De-al vieții dulce elixir?
Ce demon, steaua mea săracă,
O lunecă în depărtări,
De pare-o genială joacă,
Tot haosul de întâmplări?
Ce demon,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosDeși..., par, clipă fără rost,
Mi-e geniul, ordine divină.
Prin haos trist, samsar anost,
Petrec, o unică lumină!
La voi, gândesc, sărmani gropari,
Săraci, cum mă ve-ți da uitării,
Pe când, o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosUn vis redat neliniștirii,
Mister din haosul tăcerii,
Eu sunt sămânța răzvrătirii,
Adâncă prinsă germinării!
Un gând din stripa devenirii,
Ocean din apele sărace,
Eu sunt în undița iubirii,
O lume dornică de pace!
Un vis din...
Poezie de Constantin Obadă despre haosPlâng doruri vii, pe cele moarte,
Iar morții, se prefac pamânt!
Credințe vechi, în veci deșarte,
Ne cresc, din umbră de mormânt!
Nimic nu-i logic, ca-n lumină,
Nimic nu moare-n sânul ei,
Un soare dacă se dezbină,
Aruncă-n spații,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosDin cer, roit în raze, oricând un tânăr soare,
Recunoscător de vremuri, va străluci din valuri!
Dar, când nu-s ochii lumii, iubind, a fi in stare,
Să le priceapă tâlcul, spoind cu idealuri,
Speranțe visătoare, durerii ce palpită,
Nu e...
Poezie de Constantin Obadă despre haosDe ce..., ne amăgim, cu cât ne înmulțim,
Ființa noastră bună, cu zeci de surogate?
De ce..., gțndiri, tratăm, cu un sever regim,
Să suferim de frică, iubind, din lașitate?
De ne mai amăgim, cu temple din iubiri,
Un haos, ne pândește,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosDepinde, depărtarea tu singur cum ți-o faci,
Să fii apropierii, eternul lumii vraci,
Ce prinde-n mână stele, ce-abia se intuiesc,
Aprinderii de sori, ce-n raze biruiesc.
Căci viața noastră este, un haos trubadur,
Ce stă în previzibil,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosTinerețea-i zbor și vis,
Din noianul devenirii,
Căci ea lasă în abis,
Ce-i supus, îmbătrânirii!
Cine-ar fi putut să strângă,
Haosul, după creații?
Cine-n cântece să plângă,
Morții, din atâtea nații?
Decât ea, naiva floare,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosVibrează lumea-n minți fecunde,
Armonizate..., în delir,
Să primenească, cu-alte unde,
Dorinței..., cânt de elixir!
Azi, poate, nimeni nu-nțelege,
Nimic..., din haosul sonor,
Dar, vine vremea când, se-alege,
Din el..., un imn,...
Poezie de Constantin Obadă despre haosMărginiri de gând, sihastre,
Curg, in haos, liniștite,
Din priviri, mereu albastre,
Neguri, cad, mai îndulcite!
De-aș putea visa, o vreme,
Curgerea eternă-n spațiu,
L-aș chema, doar pe Horațiu,
Să ne spună, largi poeme!
Poezie de Constantin Obadă despre haosTinerețea-i zbor și vis,
În zenitul devenirii,
Căci ea-ngroapă în abis,
Ce-i supus îmbătrânirii.
Cine mai putea să strângă,
Haosul, după creații?
Cin' să cânte și să plângă,
Morții noștri și-altor nații?
Decât ea, naiva...
Poezie de Constantin Obadă despre haosPlâng doruri vii pe cele moarte,
Iar morții se prefac pământ,
Credințe vechi, în veci deșarte,
Ne cresc din urmă un mormânt.
Nimic nu-i logic, ca lumina,
Ce arde moartea-n sânul ei,
Un soare dacă se dezbină,
Aruncă-n spații, iar...
Poezie de Constantin Obadă despre haosMă simt un geniu fără rost,
Deși mi-i ordinea divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne-o unică lumină.
Când m-or lansa duioși gropari,
În urma sfintelor prefaceri,
De mult o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi adunării.
Poezie de Constantin Obadă despre haosDeși par clipă fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Prin haos trist samsar anost,
Petrec o unică lumină.
La voi gândesc sărmani gropari,
Cum simplu mă veți da uitării,
Pe când o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi adunării.
Poezie de Constantin Obadă despre haosDeși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
Când m-or lansa duioși gropari,
În urna marilor prefaceri,
De mult o seamă de măgari,
Vor plânge lacrima mustrării.
Poezie de Constantin Obadă despre haos
