Nici nori păgâni, nici valuri în furtună.
Visam..., că cerul, i-o albastră vale,
Din care, stele, luna-n basm adună.
Visam..., că zbor, năier, peste limanuri,
Unde nu-s legi, cu libertăți cusute.
Visam..., în dulcea pace, fără clanuri,
Atâtea doruri, și credinți pierdute.
Visam..., că sunt, în vremuri ideale,
Unde-i un haos, plin de armonie.
Visam..., o lume-n visurile sale,
Când m-am trezit, scriind o poezie.