După April, cu zări striate,
Un Mai, posac și plângăreț,
Dezlănțuit, pe ne-așteptate,
A smuls coroana lui de preț.
Murați, în farmece de Mai,
Visăm, că vremea ne e bună,
O..., Primăvară, dulce rai,
Ce-am făcut, de vii furtună?...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăLumina mea iscoditoare,
Ca dorul vieții de adâncuri,
Ogoaie vreri mistuitoare,
Urcând pe scară cânturi.
Și-acele cânturi ce nu lasă,
Ispita unor noi izvoare,
Le ard în urma mea acasă,
Chiar dacă jalea lor mă doare.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMă simt un geniu fără rost,
Deși mi-i ordinea divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne-o unică lumină.
Când m-or lansa duioși gropari,
În urma sfintelor prefaceri,
De mult o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi adunării.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăNu tot ce-am scris sunt toate bune,
Nici giuvaeruri și nici perle,
Voit-a sufletu-mi s-adune,
Fuștei la soare, către stele.
Deci râvna zilnic lapidară,
De taina muzelor pătrunsă,
Spre alte țărmuri cată iară,
Lumina care stă ascunsă.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMartore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.
Umbre duc lumina vieții clară,
Luminișuri cad mântuitoare,
Toate câte-au răposat aseară,
Dinspre ziuă se...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăEu scriu o slovă lapidară,
Din taina muzei ce-i pătrunsă,
Când trag în cumpăniri de seară,
Lumina-n care stă ascunsă.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăDeși par clipă fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Prin haos trist samsar anost,
Petrec o unică lumină.
La voi gândesc sărmani gropari,
Cum simplu mă veți da uitării,
Pe când o seamă de măgari,
Vor stoarce lacrimi adunării.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăNu tot ce-am scris vă pară bune,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vrut-a sufletu-mi s-adune,
Fuștei la scara unor stele.
Din truda zilei lapidare,
De taina muzelor pătrunsă,
Eu trag la țărmuri de visare,
Lumina care stă ascunsă.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăDeși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
Când m-or lansa duioși gropari,
În urna marilor prefaceri,
De mult o seamă de măgari,
Vor plânge lacrima mustrării.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăTrec rugina vremii mele,
Mai cum pot mai cum nu pot,
Stăvezie la lumină,
Prin sclipirea unor stele.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăDoruri, gânduri, patimi, vise,
Lanuri crude, dulci narcise,
Valuri pline, triste valuri,
Vise verzi, palide vise,
Toate scot din taina firii,
Labirintele iubirii.
Trec pe apa tinereții,
Barca lumii-ncet poeții,
Și cu harul...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăUmede de-a umbrelor visare,
Martore stau streașine de case,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungiri de eri prin noi în zare.
Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetarea mea tăcută-nvață,
Cum că viața nu-i decât...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăNu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Deși mi-i slova lapidară,
De taina muzei e pătrunsă,
Când trage-n cumpăniri de seară,
Lumina care stă ascunsă.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMartore stau streașine de case,
Umede de-a nopți-nrourare,
Rebegite țârâiesc încet sfioase,
Prelungiri de eri prin mine-n ere.
Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetu-mi tăcut râvnind învață,
Cum că viața nu-i...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMartore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.
Veșnică e pura dimineață,
Soră cu lumina suitoare,
Cugetarea mea tăcută-nvață,
Cum că viața nu-i decât...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăSă spun de zbuciumate nopți?
De schimbătoare zile?
Au scris bunici, nepoți,
Cutremurătoare file.
Să spun de-a lor lumină,
Când stele licăresc,
Ori de lumina zilei,
Când hojmai hoinăresc?
Acestea s-au spus toate,
Cu maxim de...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMartore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.
Umbre duc lumina vieții clară,
Cu lumini din noi mântuitoare,
Moartea care ne-a răpit aseară,
Dinspre ziuă se...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăNu tot ce-am scris vă pară gruie,
Nici strălucirea lor inele,
Ci vruta sufletu-mi să puie,
Fuștei la scara unor stele.
Deși curg slove lapidare,
De taina muzei sunt pătrunse,
Când trage-n cumpeni visătoare,
Lumini care mai stau...
Poezie de Constantin Obadă despre luminăDeși mi-i traiul fără rost,
Mi-i geniul ordine divină,
Din haosul care am fost,
Rămâne unica lumină.
La voi gândesc duioși gropari,
Cum simplu mă veți da uitării,
Pe când o seamă de măgari,
Vor plânge lacrima mustrării.
Poezie de Constantin Obadă despre luminăMartore stau streașine de case,
Umede de-a umbrelor visare,
Rebegite strălucesc pioase,
Prelungite eri prin noi în zare.
Umbre duc lumina vieții clară,
Luminișuri cad tremurătoare,
Toate câte-au răposat aseară,
Pe viu se...
Poezie de Constantin Obadă despre lumină
